Depozitul din Gara Cornățel, salvat după ani de degradare și readus la forma din 1910
Asociația Prietenii Mocăniței a anunțat finalizarea lucrărilor de restaurare a depozitului de mărfuri din Gara Cornățel, clădire ridicată în 1910, odată cu linia ferată îngustă dintre Agnita și Sibiu. Lucrările au fost executate de Ambulanța pentru Monumente, iar inaugurarea a avut loc duminică, alături de voluntari, sponsori, localnici și turiștii aflați în prima cursă a zilei.
Clădirea a fost construită după planurile întocmite de administrația feroviară maghiară (MAV) în 1905, cu fundație din beton, soclu din cărămidă și elevație din lemn, un tip caracteristic magaziilor ridicate de MAV după acel an. Depozitul a avut un rol important pentru comunitatea din Cornățel și din satele apropiate, mai ales înainte de asfaltarea șoselei de pe valea Hârtibaciului, în anii 1970, când aprovizionarea se făcea aproape exclusiv pe cale feroviară. Prin această magazie au trecut, de-a lungul timpului, făină de grâu, petrol lampant, cereale, ulei de floarea-soarelui, drojdie pentru brutării, apă minerală și alte produse necesare localnicilor, iar în sens invers cartofi, fân și lemne pentru deservirea armatei din Sibiu, în special a Cazarmei 90.
Importanța clădirii a scăzut odată cu mutarea treptată a transportului de mărfuri către rutier. Ulterior, magazia a ajuns să fie folosită de vânători, care își aduceau aici prada pentru triere. După mijlocul anilor 1990, când personalul CFR care deservea stațiile s-a redus și postul de șef de gară din Cornățel a fost desființat, clădirea a început să-și piardă elemente, primele sustrase fiind podeaua și grinzile care o susțineau. După plecarea echipei Districtului L9 de la infrastructură, în 2003, au dispărut scânduri de pe pereți și cărămizi din soclu, iar în 2009 clădirea a fost la un pas de dispariție, când cel căruia îi fusese vândută eronat voia să o dărâme pentru a folosi subsolul ca iaz pentru pești.
Cum mocănița fusese deja clasată monument istoric în ansamblu, asociația a reușit să oprească demolarea prin alertarea Direcției pentru Cultură, aceasta fiind prima notificare către autoritățile competente. Până la stoparea demolării, magazia își pierduse toate scândurile de pe pereți, care aveau rol de contravântuiri pe plan transversal, ceea ce a creat instabilitate structurală, căderea treptată a unor elemente și pierderea unor zone din învelișul de țiglă. Mai târziu au putrezit caferii și grinzile, iar în 2024 clădirea s-a prăbușit parțial. Din cauza apropierii de linia 1 a gării Cornățel, folosită pentru trafic feroviar, restul magaziei a fost demontat cu grijă, fiecare element fiind marcat, inventariat și stivuit sub adăpost pentru reconstrucția ulterioară.
Proiectul de readucere la starea anterioară a intrat anul acesta în calendarul intervențiilor Ambulanța pentru Monumente. Timp de trei săptămâni, între 7 și 27 septembrie, voluntarii, meșterii și coordonatorii ambulanței, alături de colegii din asociație și de reprezentanți ai sponsorului Tmax Sibiu, au zidit, au tăiat, au îmbinat și au asamblat imensul puzzle al magaziei, reușind să o readucă la aspectul original din 1910. Între 15 și 25 de voluntari și meșteri au lucrat zilnic, de la prima oră a dimineții uneori până după înserat, îmbinând lemnul vechi cu cel nou și păstrând cât mai mult din materialul original.
O parte din costuri a fost acoperită prin donațiile celor care au răspuns apelului asociației. Rezultatul muncii a fost inaugurat duminică, iar cei care au trudit la magazie au fost aplaudați în semn de mulțumire pentru salvarea unei piese din patrimoniul construit și din identitatea mocăniței și a Văii Hârtibaciului.
Asociația precizează că lucrarea este un exemplu foarte rar într-o țară în care marea majoritate a magaziilor feroviare de mărfuri, mai ales cele de pe liniile secundare, au fost abandonate, lăsate pradă intemperiilor și furturilor, numărul lor împuținându-se de la an la an. Lucrările nu se opresc însă aici: magazia are nevoie de uși și geamuri, pentru care asociația caută soluții și ajutor. Patrimoniul mocăniței are nevoie urgentă de salvare, zeci de clădiri supraviețuind celor aproape 30 de ani de abandon sau de intervenții neconforme, toate parte a ansamblului monument istoric. La multe dintre ele nu se poate interveni, având locatari mai mult sau mai puțin legali, unele fiind chiar vândute ilegal, fără exercitarea dreptului de preempțiune al Ministerului Culturii conform legii, situație care ar putea fi rezolvată de Direcția de Cultură Sibiu, singura care are dreptul să conteste vânzările. Până atunci, asociația continuă salvarea patrimoniului construit al mocăniței acolo unde are acces.
