Bătălia de la Bruxelles pentru banii Sibiului: Dan Barna avertizează asupra riscului pierderii fondurilor europene pentru infrastructură
În cadrul Congresului Național al USR desfășurat la Sibiu, europarlamentarul Dan Barna a tras un semnal de alarmă crucial despre perspectivele proiectelor de infrastructură și de dezvoltare locală din România. A subliniat complexitatea „războiului” actual care se desfășoară la Bruxelles pentru construcția bugetului european pentru perioada 2028-2034, aducând în discuție faptul că noile reguli propuse de Comisia Europeană pot lăsa administrațiile locale fără surse de finanțare esențiale.
Atenția Europei se mută pe apărare. Ce se întâmplă cu fondurile de coeziune?
Datorită noilor contexte geopolitice, prioritățile Uniunii Europene s-au modificat considerabil. Dan Barna a subliniat că bugetul pentru următorul ciclu financiar va include o componentă geostrategică semnificativă, formându-se o concentrare pe apărare și securitate ca priorități fundamentale. Deși România devine un actor important pe flancul estic, aceasta implică și o vulnerabilitate crescândă, având în vedere tendința de reducere semnificativă a politicii de coeziune.
Barna a declarat că fondurile de coeziune au reprezentat, în ultimii ani, un sprijin vital pentru multe comunități din România. În cazul în care accentul se va muta exclusiv pe apărare și competitivitate, regiunile tradiționale ale Europei ar putea fi marginalizate, lăsându-le fără resursele necesare dezvoltării.
Capcana “minus 10 luni”: o lovitură pentru proiectele românești cu întârziere
Una dintre cele mai mari amenințări pentru infrastructura locală provine din modificările propuse în regulile de absorbție a fondurilor. Dan Barna a explicat că Executivul european plănuiește să impună un mecanism mai sever pentru implementarea proiectelor, reducând la „minus 10 luni” perioada în care blocările birocratice trebuie rezolvate. Astfel, dacă un proiect nu reușește să recupereze întârzierile în termenul stabilit, va pierde definitiv finanțarea. Această idee ar putea reprezenta un obstacol major în economia României, având în vedere că flexibilitatea și viteza de implementare a proiectelor de infrastructură lasă mult de dorit.
Dan Barna a exemplificat acest risc prin anularea recentă a proiectului centurii metropolitane de la Cluj, subliniind că România trebuie să mențină regula „n+3”, care permite o marjă de timp mai generos pentru a depăși problemele inerente în marile șantiere.
Banii pentru firme: competiție pe “excelență” sau pe criterii regionale?
Pe lângă aspectele legate de administrațiile publice, Barna a discutat și despre fondurile destinate firmelor. Noul buget european este structurat pe trei piloni esențiali, al doilea fiind focalizat pe „competitivitate”. În această zonă, se poartă o competiție intensă: dacă banii vor fi alocați exclusiv pe baza excelenței, atunci doar 3-4 economii occidentale vor beneficia de aceste fonduri.
Pentru ca firmele din Sibiu și alte regiuni ale României să aibă o opportunitate reală de a accesa aceste resurse, delegația USR lucrează la introducerea unor criterii regionale care să ajute la echilibrarea decalajelor de dezvoltare la nivel european. Partidul susține ferm implicarea autorităților locale și regionale în programarea și direcționarea flexibilă a acestor fonduri, astfel încât deciziile financiare să nu provină doar de la nivel național.
