Directorul Aeroportului Sibiu: Clujul domină piața aeriană din Transilvania
Traficul în scădere, dependența de un singur operator mare și concurența aeroporturilor vecine sunt realitatea de zi cu zi a Aeroportului Internațional Sibiu. Directorul general Marius Gîrdea a explicat într-o analiză a pieței aviatice din Transilvania cum se aleg rutele aeriene și de ce Sibiul traversează o perioadă de tranziție complicată. Declarațiile au fost făcute la Hotel Continental Forum, în cadrul conferinței „Pilonii de dezvoltare ai județului Sibiu – mediul de afaceri, autoritățile locale, sistemul universitar și învățământul profesional dual”.
Clujul atrage peste 60% din pasagerii din Transilvania
Gîrdea pornește de la geografie: Transilvania este un bazin înconjurat de Carpați, iar Cluj-Napoca este polul ei natural de atracție. Regiunea are peste 4 milioane de locuitori și un potențial estimat de aproximativ 5 milioane de pasageri pe an, dar traficul e împărțit inegal. Clujul atrage peste 60% din pasagerii din Transilvania, iar Timișoara aproximativ 25%. Celelalte aeroporturi regionale au în jur de 500.000–600.000 de pasageri pe an.
„Dacă aș fi CEO-ul unui operator aerian, dacă ar fi să aleg un aeroport din Transilvania ca să-mi optimizez șansele de a umple avionul, și eu m-aș duce la Cluj. Tot nordul Transilvaniei are un singur aeroport care îi deservește, respectiv Clujul. De aceea operatorii au această apetență de a pune capacitate acolo”, a declarat directorul.
De la cinci companii aeriene în 2019, la doar două acum
Aeroportul Sibiu a avut vârful istoric în 2019, cu 750.000 de pasageri, cea mai mare cifră înregistrată vreodată de un aeroport secundar din regiune. Atunci operau cinci companii: Wizz Air, Tarom, Lufthansa, Austrian Airlines și Blue Air. Astăzi mai zboară doar două: Wizz Air și Austrian Airlines.
Tarom a renunțat la sfârșitul lui 2018 la zborurile externe de pe aeroporturile regionale, inclusiv ruta Sibiu–München, mutându-și activitatea pe Otopeni. Blue Air și-a încetat complet activitatea din cauza problemelor financiare agravate de pandemie. Lufthansa a suspendat neașteptat ruta Sibiu–München în aprilie, pe fondul creșterii prețului combustibilului după izbucnirea conflictului din Orientul Mijlociu, al schimbării flotei și al presiunilor sindicale care au dus la închiderea subsidiarei regionale.
„Ne-am trezit efectiv că se închide ruta când au luat decizia intempestivă de a închide acest operator. Cu o săptămână înainte aveam discuții despre cum să creștem frecvența rutei de Munchen. Ulterior, la nivelul grupului Lufthansa s-a luat decizia de a nu se mai concura pe aeroporturile regionale și de a rămâne la Sibiu doar cu compania Austrian Airlines”, a explicat Gîrdea.
De ce nu se anunță negocierile: „Până nu semnăm, nu comunicăm”
Întrebat despre negocierile cu alte companii aeriene, directorul spune că aeroportul nu comunică nimic până la semnare, din respect pentru călători. „Dacă ne-am apuca să spunem mâine că vorbim cu Air France pentru cursa de Paris, a doua zi toată lumea ar avea așteptarea că vine Air France. De ce să creăm o vastă așteptare când putem să le oferim satisfacția când ea se materializează?”
More EV News
El recunoaște că situația nu e confortabilă: „Nici eu nu mă simt confortabil ori de câte ori mă întâlnesc cu persoane în oraș care mă întreabă ce facem la aeroport că nu sunt zboruri. Înțeleg nevoia și încerc de fiecare dată să explic realitățile acestui sector”.
Dependența de un singur operator și miza turismului
Aeroporturile regionale cu sub un milion de pasageri pe an depind de deciziile comerciale ale Wizz Air, care are peste 50% din piața românească. Ryanair nu a decis încă să intre în forță pe piața din România, așa că aeroporturile mici nu au o alternativă reală la masa negocierilor. Această dependență pune o presiune constantă pe bugetul Consiliului Județean.
Pe termen lung, soluția nu ține doar de zborurile pentru românii care își vizitează rudele, care reprezentau 70% dintre pasageri în 2023. Gîrdea vede dezvoltarea turismului internațional cu sejururi mai lungi: „Turiștii străini stau în medie 2,5 zile în România. Trebuie să identificăm ce vindem și unde îi punem pe acești oameni, pentru că dacă aduci un avion cu 180 de pasageri în plin sezon, când capacitatea hotelieră este deja ocupată 100%, nu ai unde să-i cazezi. Este nevoie de un plan turistic național și regional coerent, care să sprijine operatorii și să acopere golurile din afara sezonului”.
