Arhitectul-șef al Sibiului: cum s-a schimbat percepția asupra profesiei de arhitect după 1990
Rolul arhitectului este tot mai bine înțeles de cei care își construiesc o casă sau amenajează un spațiu, iar profesia, marginalizată în timpul comunismului, și-a recăpătat treptat statutul după 1990. Aceasta este opinia lui Marius Jivan, arhitectul-șef al Primăriei Sibiu, exprimată luni la conferința de presă organizată la Casa cu Frescă, dedicată împlinirii a 25 de ani de la înființarea Ordinului Arhitecților din România.
Marius Jivan a explicat că, de-a lungul timpului, cei care au nevoie de serviciile unui arhitect au devenit mai cultivați în privința acestei profesii. Totuși, schimbarea s-a produs cu dificultate. „Cu greu, cei din jurul nostru și-au cristalizat ideea despre ce înseamnă să fii arhitect, ce înseamnă să ai o cerință față de un arhitect. Majoritatea avea impresia că arhitectul e un fel de inginer. Nu făceau distincția asta”, a declarat Jivan.
Arhitectul-șef își amintește că, în urmă cu mai mulți ani, persoanele care doreau să-și construiască o casă știau doar că au nevoie de un proiect și se adresau direct inginerului. „Îi spuneai: «Domnule, îți trebuie un arhitect, care să vină cu o latură mai puțin tehnică, care nu se gândește doar la structură. Poate ai nevoie de un pic de poezie, un pic de viziune». Omul nu înțelegea”, a povestit el.
După 1990, profesia și-a recăpătat statutul și datorită faptului că arhitecții cu experiență și-au transmis cunoștințele noilor generații. „Cred că pot să remarc această evoluție. Nu e suficientă, nu e cea mai bună ca rezultate, dar încet-încet cred că evoluăm”, a spus Jivan. El a menționat și că, raportat la numărul de arhitecți pe cap de locuitor, România se situează destul de jos.
În cadrul conferinței, Marius Jivan i-a încurajat pe studenții la arhitectură prezenți să efectueze o parte din practică în administrația publică. „Cred că e cazul să vezi meseria asta din toate părțile, inclusiv din administrație. Îi va ajuta ulterior în a-și practica visul”, a explicat el.
Rolul exemplului din partea statului în promovarea arhitecturii de calitate
Gabriel Roșca, fost președinte al Filialei Sibiu-Vâlcea a Ordinului Arhitecților din România și moderator al discuției, a declarat că ideea ca arhitecții stagiari să poată efectua o parte din stagiu în administrație este discutată de mai mult timp în cadrul Ordinului. El consideră că arhitectura și investițiile publice au un rol important în educarea publicului, deoarece ar trebui să constituie un exemplu.
La acest capitol, România mai are de recuperat. „În România nu avem încă această politică foarte clară pe care o vedem în alte state. Spre exemplu, în Germania, în momentul în care se stabilește un standard nou în construcții, statul este primul care dă semnalul. Asta înseamnă arhitectură de calitate, un spațiu de calitate, înseamnă un oraș care funcționează”, a afirmat Roșca.
Fostul președinte al filialei a recunoscut că nici în Germania lucrurile nu sunt perfecte, dar și-a exprimat dorința ca administrațiile locale din România să urmeze aceeași direcție. Roșca a menționat că unele proiecte publice ridică semne de întrebare. „Proiectele realizate sunt realizate, dar sunt și proiecte în derulare la care avem niște semne de întrebare și la care merită să vedem ce putem face”, a adăugat el.
Conferința de presă a deschis seria de evenimente „OAR 25 | Livrăm arhitectură pe strada Poștei”, organizată până pe 11 octombrie de Filiala Teritorială Sibiu-Vâlcea a Ordinului Arhitecților din România, în parteneriat cu Extensia Universitară Sibiu a Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”.
