Atelier la American Corner Sibiu despre limitele libertății de exprimare online
Elevii și studenții sibieni au participat joi și vineri la atelierul „Cuvinte fără frontiere: Limitele libertății de exprimare în mediul online”, desfășurat la American Corner din cadrul Bibliotecii Județene ASTRA Sibiu. Zeci de tineri au aflat ce înseamnă dezinformarea, care sunt tacticile prin care sunt răspândite informațiile false și unde se oprește libertatea de exprimare.
Atelierul a fost organizat de bibliotecă, în parteneriat cu Centrul European pentru Educație și Cercetare Juridică (ECLER), cu finanțare din partea Ambasadei Statelor Unite ale Americii în România. Evenimentul s-a desfășurat între 5 și 6 noiembrie 2026, în patru sesiuni, între orele 9:00 și 12:00 și 13:00 și 16:00, cu un număr limitat de 20 de participanți la fiecare atelier.
Unde se oprește libertatea de exprimare
Moderatoarea Silvia Tăbușcă, președinte ECLER și lector la Universitatea Româno-Americană, le-a oferit adolescenților exemple de discursuri care nu se încadrează în dreptul la liberă exprimare, precum instigarea la ură sau violență, încurajarea terorismului, defăimarea gravă sau doxxing-ul, adică publicarea datelor personale ale unei persoane fără acordul acesteia.
„Libertatea ta de exprimare se oprește acolo unde începe încălcarea drepturilor fundamentale ale altora”, a rezumat moderatoarea principiul care stă la baza discuțiilor. Ea a dat și un exemplu concret: „Dacă dai numărul dirigintei tale unei persoane necunoscute de pe stradă pentru că vrea să se răzbune pe aceasta dintr-un motiv sau altul, asta se numește doxxing și nu se mai poate cataloga drept exprimare liberă”.
Dezinformare, misinformare și malinformare
Un subiect important al atelierului a fost diseminarea informațiilor false în spațiul public. Moderatoarea a explicat că acestea se împart în trei categorii distincte: dezinformarea, adică răspândirea intenționată a informațiilor false cu scopul manipulării, misinformarea, răspândirea informațiilor false fără intenția de a face rău, și malinformarea, răspândirea unor informații adevărate, dar scoase din context.
În cadrul discuțiilor a fost analizat și discursul partidelor populiste europene, care se concentrează adesea în jurul mesajului „noi versus ei”. „Putem întâlni frecvent retorice cum ar fi «noi suntem poporul adevărat, iar inamicul este elita trădătoare»”, a precizat Tăbușcă. Ea a explicat că astfel de idei urmăresc de multe ori distrugerea încrederii în instituțiile statului, o strategie adoptată și de Rusia în influențarea discursului public din Europa și România. „Puterea unui stat este slăbită de această lipsă de încredere a populației în instituții”, a spus moderatoarea.
Printre exemplele de dezinformări mediatizate în ultimii ani, Tăbușcă a amintit cazul ambulanței atacate cu topoarele într-o comună din Cluj, în urma unui clip de pe TikTok care afirma că ambulanța ar fura copii. Moderatoarea a subliniat că poate exista și o legătură de cauzalitate între dezinformare și misinformare: „Informații care apar în spațiul public ca urmare a dezinformării pot fi preluate și distribuite mai departe de persoane care nu conștientizează că informațiile pe care le propagă sunt false”.
More EV News
Riscul generalizărilor
Discuția a atins și riscul generalizărilor și modul în care acestea pot duce la stereotipizarea grupurilor sociale, în special a celor vulnerabile. „În fiecare grup social există oameni de diverse tipuri. De exemplu, în cazul migranților, există și persoane care fură, însă acestea reprezintă cazuri izolate. Dacă generalizăm pe baza acestora și începem să spunem că toți migranții sunt hoți, nu facem altceva decât să propagăm o perspectivă falsă despre acest grup social vulnerabil care nu corespunde realității”, a punctat Tăbușcă.
Pe lângă Silvia Tăbușcă, formatore la eveniment a fost și Alice Martiș, trainer și coach acreditat internațional, expert ECLER în prevenirea violenței de gen. Potrivit organizatorilor, activitățile au urmărit să le arate elevilor, studenților și tinerilor drepturile și limitele libertății de exprimare în mediul digital, prin discuții interactive, exemple practice și exerciții, de la lipsa informării corecte și discursul instigator la ură până la criminalitatea cibernetică.
