Cancerul, de la prevenție la terapii personalizate: explicațiile medicului Alexandra Mihaela Cipăian
Aproximativ 4 din 10 cazuri de cancer pot fi prevenite prin reducerea factorilor de risc, iar șansele de vindecare cresc atunci când boala este depistată devreme. Medicul primar oncologie medicală Alexandra Mihaela Cipăian, de la Secția Clinică Oncologie a Spitalului Județean Sibiu, explică modul în care se pune diagnosticul, cum se stabilește tratamentul și ce rol au terapiile moderne.
Printre principalii factori de risc care pot fi evitați, specialista enumeră fumatul și expunerea la fumul de tutun, consumul de alcool, greutatea corporală crescută, alimentația dezechilibrată și lipsa activității fizice. Se adaugă protecția față de radiațiile ultraviolete și față de carcinogenii profesionali sau de mediu. Vaccinarea împotriva HPV reduce riscul cancerului de col uterin, iar vaccinarea împotriva virusului hepatitic B contribuie la prevenirea cancerului hepatic.
Prevenția include și depistarea precoce prin programele de screening pentru cancerul de col uterin, de sân și colorectal, care permit identificarea leziunilor precanceroase sau a cancerului în stadii cu șanse mai mari de vindecare. Screeningul se adresează persoanelor fără simptome, însă apariția unor simptome persistente impune prezentarea la medic fără amânare.
Diagnosticul începe cu anamneza și examenul clinic, urmate de investigații adaptate organului suspectat. Dacă se identifică o formațiune suspectă, diagnosticul de certitudine necesită biopsia și examenul anatomopatologic. Anatomopatologul stabilește tipul histologic, iar examenul poate fi completat prin imunohistochimie și teste moleculare sau genetice. Urmează stadializarea, esențială pentru alegerea strategiei terapeutice.
Medicul avertizează că markerii tumorali din sânge nu confirmă și nu exclud singuri un cancer. „Pot fi utili în anumite situații pentru diagnostic, evaluarea prognosticului sau monitorizarea evoluției, dar pot fi modificați și în afecțiuni necanceroase. Un rezultat normal nu exclude afecțiunea oncologică”, a explicat aceasta.
Tratamentul modern este multidisciplinar și poate include chirurgie, radioterapie și tratamente sistemice precum chimioterapia, hormonoterapia, terapiile țintite, imunoterapia și tratamentul suportiv. „În oncologia actuală nu există o schemă universală care să poată fi aplicată tuturor pacienților cu același diagnostic”, a precizat dr. Alexandra Mihaela Cipăian. Planul terapeutic ține cont de tipul histologic, stadiul bolii, caracteristicile moleculare ale tumorii, starea generală a pacientului, funcția organelor, bolile asociate și tratamentele anterioare.
Decizia este ideal luată în cadrul unei echipe multidisciplinare, din care pot face parte oncologul medical, chirurgul, radioterapeutul, anatomopatologul, radiologul și alți specialiști. „Un element fundamental îl reprezintă și discuția cu pacientul. Beneficiile anticipate, riscurile și reacțiile adverse ale tratamentului, precum și preferințele pacientului trebuie integrate în decizia terapeutică”, a adăugat medicul.
More EV News
Una dintre cele mai importante evoluții recente este trecerea spre oncologia de precizie. Analiza moleculară a tumorii poate identifica modificări genetice sau proteice care pot fi atacate cu medicamente specifice. Se dezvoltă rapid noi generații de terapii țintite, inhibitori ai punctelor de control imun, combinații de imunoterapii, conjugate anticorp-medicament și terapii celulare pentru anumite boli hematologice.
Medicul atrage însă atenția că aceste tratamente nu înlocuiesc automat chimioterapia, chirurgia sau radioterapia și nu sunt potrivite pentru fiecare pacient. „Nou nu înseamnă neapărat mai bun pentru orice pacient. Important este ca tratamentul să fie cel demonstrat ca fiind eficient pentru situația oncologică respectivă”, a explicat aceasta.
Imunoterapia ajută sistemul imun să recunoască și să combată mai eficient celulele tumorale, iar eficiența sa diferă de la un cancer la altul. Terapiile țintite acționează asupra unor molecule esențiale pentru dezvoltarea tumorii, motiv pentru care identificarea țintei prin analiza tumorii este adesea obligatorie înainte de prescriere.
„Cancerul nu reprezintă o singură boală, ci un grup foarte mare de boli cu comportamente biologice diferite. Progresele diagnostice și terapeutice permit tratarea tot mai individualizată a pacientului, iar rezultatele sunt cu atât mai bune cu cât boala este depistată mai devreme”, a transmis dr. Alexandra Mihaela Cipăian.
„În prezent cancerul a devenit o boală cronică cu evoluție imprevizibilă, numeroși bolnavi beneficiind de supraviețuire de lungă durată, cu calitate bună a vieții”, a conchis medicul.
