Competiția pe locurile de hibernare lasă urșii fără bârlog
Din păcate, nu toate celebrele animale sălbatice din România mai hibernează la fel de eficient ca în trecut, iar acest lucru devine o problemă din ce în ce mai acută. Conform directorului Direcției Silvice Sibiu, Ilie Troancă, cauza principală o constituie numărul insuficient de locuri de hibernare raportat la populația tot mai crescândă de urși. Această situație îngrijorătoare face ca întâlnirea cu urșii să devină tot mai frecventă, chiar și în timpul iernii, ceea ce intensifică riscurile pentru drumeți.
În județul Sibiu, populația de urși a înregistrat o creștere semnificativă în anul 2025, iar acest lucru a dus implicit la o concurență acerbă pentru locurile de hibernare. Troancă a subliniat: „Nu toți urșii hibernează. O parte dintre ei nu intră în hibernare din cauza competiției foarte mari din interiorul speciei. Populația este mare și resursele limitate, iar lipsa unui an rece și constant a influențat acest comportament.” În timp ce condițiile meteorologice au fost favorabile unei anumite grupe de animale, mulți urși au început, totuși, să își caute bârloguri, dar excepțiile sunt din ce în ce mai frecvente.
Un element esențial menționat de Ilie Troancă este necesitatea de a crea mai multe locuri de hibernare pentru a putea susține populația de urși. De exemplu, dacă numărul de urși din județul Sibiu se ridică la aproximativ 1.300, ar fi necesare anual încă 130 de spații pentru hibernare. „Competiția este una reală”, a adăugat Troancă, subliniind importanța gestionării corecte a acestor resurse. Adeziunea la acest principiu devine urgentă în condițiile în care interacțiunile între oameni și urși cresc exponențial.
Recent, o situație îngrijorătoare a fost raportată în masivul Piatra Mare, unde un rucsac cu articole vestimentare a fost descoperit abandonat în apropierea Prăpastiei Urșilor. Conform directorului Troancă, probabilitatea întâlnirilor cu urșii este în creștere, având în vedere numărul tot mai mare de animale sălbatice și numărul în creștere al drumeților care se aventurează în zonele lor de habitat.
„În momentul în care, într-o anumită zonă, populația de urși crește semnificativ, cresc și interacțiunile. De asemenea, numărul drumeților este și el în continuă ascensiune, ceea ce face ca probabilitatea de a întâlni un urs să fie mult mai mare,” a declarat Troancă. Aceste interacțiuni nu doar că generează riscuri pentru oameni, ci și pentru animalele sălbatice în sine, întrucât pot duce la conflicte și situații periculoase.
Pe un plan mai amplu, statisticile naționale arată că România adăposteşte aproape 13.000 de urși. Aceasta reprezintă o cifră alarmantă, prezentată pentru prima dată în istoria țării, ca rezultat al unui studiu detaliat realizat în cadrul proiectului „Implementarea Planului Național de Acțiune pentru Conservarea Populației de Urs Brun din România”. Proiectul, început în iulie 2021, a adunat peste 24.000 de probe din 25 de județe, inclusiv Sibiu, și a relevat riscurile emergente cu care se confruntă fauna sălbatică.
În concluzie, aspectele legate de competiția pentru locurile de hibernare ale urșilor din județul Sibiu constituie nu doar un experiment ecologic, ci și o realitate dificilă ce necesită soluții rapide și eficiente, având în vedere creșterea exponențială a interacțiunilor dintre aceste animale și oameni. Acest context sugerează faptul că trebuie să ne reevaluăm modul în care interacționăm cu natura, protejând în același timp biodiversitatea care ne înconjoară.
