Microplasticul, o amenințare pentru peștii din râurile Sibiului: specialiștii identifică somnul ca fiind cel mai afectat
Problema microplasticului capătă proporții alarmante în România, afectând îndeosebi varietățile de pești din râuri, iar județul Sibiu nu face excepție de la acest trend negativ, a declarat AJVPS Sibiu. Conform unui studiu realizat de Asociația Aqua Crisius, analiza a 118 pești din râul Crișul Repede a evidențiat că toate exemplarele examinate conțineau microplastic. Acest aspect a fost confirmat și de directorul AJVPS Sibiu, Romeo Stociescu, care a menționat că situația pare a fi similară și în râurile din județ, deși nu există încă dovezi concrete în urma unor studii locale.
„Mă tem că această problemă afectează toate cursurile de apă din țară și că, în timp, va deveni mai gravă până va ajunge chiar în Marea Neagră. Cu cât ne îndreptăm de la râurile de munte către cele mari, precum Dunărea și afluenții săi, cu atât cresc riscurile de apariție a altor substanțe nocive, inclusiv metale grele și pesticide,” a subliniat Stociescu.
Speciile vulnerabile la poluare: somnul în prim-plan
Peștii care trăiesc pe fundul apei, cum ar fi somnul, sunt cei mai expuși riscurilor de contaminare. Acesta se află printre primii care suportă impactul poluării din cauza comportamentului său. Conform directorului AJVPS Sibiu, „undele de poluare se propagă precum o dâră datorită curenților, afectând în primă instanță peștii din acele zone specifice. Pe măsură ce poluarea se intensifică, concentrația de substanțe toxice crește, afectând și alte specii.”
În contrast, speciile care trăiesc aproape de suprafață, cum ar fi obletele, au o expunere mai redusă, însă nu sunt complet imunizate împotriva microplasticelor.
Accesibilitatea microplasticelor în toate speciile
AJVPS avertizează că practic toate speciile de pești consumă microplastic, care provine din degradarea deșeurilor plastice. Aceste particule ajung în ape și sunt consumate de organismele acvatice, iar riscurile devin și mai complexe în cazul peștilor răpitori, cum ar fi șalăul, care acumulează toxine din peștii mai mici pe care îi devorează.
Printre principalele surse de poluare se regăsesc deversările ilegale sau accidentale. Unele ape uzate ajung direct în râuri, în special în perioade de viitură. „În loc să fie tratate în stațiile de epurare, multe deșeuri sunt ocolite intenționat și ajung în cursurile de apă. Aceasta se întâmplă prin deschiderea bypass-urilor, iar apa poluată se varsă în pârâuri și ulterior în râuri precum Oltul,” au adăugat reprezentanții AJVPS.
Siguranța consumului de pește și necesitatea controalelor mai stricte
În prezent, nu există suficiente date publice cu privire la gradul de contaminare al râului Olt. Reprezentanții AJVPS încep să se îngrijoreze legat de siguranța consumului de pește din această zonă. „Noi sperăm că peștele din aceste ape este consumabil, însă instituțiile competente trebuie să efectueze analizele necesare pentru a confirma acest lucru,” menționează Romeo Stociescu.
More EV News
În alte țări europene, autoritățile impun reguli clare în ceea ce privește cantitatea de pește ce poate fi consumată anual, în funcție de nivelul de poluare al apelor. Aceasta ar trebui să fie și o direcție de urmat pentru România în eforturile de protejare a sănătății publice.
Specialiștii subliniază că este esențial să se implementeze măsuri mai riguroase pentru controlul poluării, inclusiv sancționarea operatorilor care încalcă legislația de mediu. „Fiecare operator economic trebuie să fie verificat riguros și, în cazul nerespectării normelor, să fie consemnat și închis,” a afirmat directorul AJVPS Sibiu. Aceasta include, de asemenea, necesitatea unei monitorizări constante a calității apei și o colaborare interinstituțională mai eficientă.
