România trăiește pe datorie externă: Deficitul comercial atinge recorduri alarmante
Diferența dintre suma valutei care intră și cea care iese din economia românească a ajuns la 28,9 miliarde de euro, ceea ce reprezintă 8,2% din Produsul Intern Brut (PIB), o creștere semnificativă față de 6,7% în anul precedent, 2024. Această situație îngrijorătoare plasează România între cele mai vulnerabile economii din Uniunea Europeană, având în vedere presiunile crescânde asupra stabilității monedei naționale.
Deficitul de cont curent scoate în evidență o problemă structurală gravă: România continuă să importe mai mult decât reușește să exporte. Dezechilibrul este cu atât mai evident în comerțul cu bunuri. De exemplu, în timp ce țara noastră excelează la exportul de cereale precum porumb și grâu, se constată că importăm mălai și aluat congelat, generând un deficit bugetar de zeci de miliarde de lei.
Cu toate acestea, nu toate segmentarele economice sunt afectate negativ. România se bucură de un excedent în domeniul exporturilor de servicii, în special în sectoare precum IT și transport. Din păcate, în turism, românii cheltuie mai mulți bani în afaceri externe decât ceea ce încasează din partea turiștilor străini, iar acest aspect adaugă un alt strat de complexitate la situația economică.
Într-un raport publicat de Mediafax, partenerii comerciali principali ai României sunt Germania, Italia, Franța, Ungaria și Bulgaria. Acest nivel ridicat al importurilor demonstrează că economia românească depinde tot mai mult de finanțarea externă, ceea ce ar putea conduce la o devalorizare a leului în raport cu alte monede, având în vedere contextul economic global actual.
Banca Națională a României (BNR) a punctat câteva dintre cauzele principale ale acestui deficit extern alarmant: creșterea importurilor, stagnarea exporturilor, și deficitul balanței bunurilor care se ridică aproape la 33 de miliarde de euro. Aceste aspecte reflectă un nivel scăzut de competitivitate al producției interne, accentuat de o cerere internă ridicată. De asemenea, trebuie menționat că surplusul în serviciile oferite a scăzut considerabil, iar fluxurile de fonduri europene au fost cu mult mai mici decât în anii anteriori, afectând astfel o sursă crucială de echilibrare a contului curent.
Un alt factor demn de menționat este că sectorul public reprezintă principalul contributor la dezechilibrul contului extern, în timp ce sectorul privat reușește să mențină un echilibru relativ. Măsurile menite să reducă deficitul pot include stimularea creșterii producției locale și dezvoltarea sectorului de export.
În ciuda faptului că raporturile privind PIB-ul și exporturile indică o dependență tot mai accentuată de finanțarea externă, evaluările Comisiei Europene situează profilul extern al României în zona de risc moderat. Aceasta înseamnă că vulnerabilitățile sunt monitorizate, fără a depăși nivelurile de alertă, iar rezervelor disponibile sprijină soliditatea poziției externe, deși nu poate fi ignorată realitatea cruntă a deficitului consistent.
