Așadar, fierul nu se bate singur!
De peste 40 de ani, Ovidiu Miclea transformă fierul în artă, chiar la marginea satului Apoș. Într-o lume unde tradițiile se sting sub presiunea modernității, Ovidiu continuă să răsune cu loviturile sale de ciocan, aducând aminte că meșteșugurile sunt vii și astăzi.
O amintire dintr-o eră apusă
Povestea acestui fierar este una de tristețe și nostalgie. La 46 de ani, și-a petrecut întreaga viață învățându-se cu scânteile care zboară când fierul este bătut. Încă de mic, impulsionat de bunicul său, Moș Tovian, a fost introdus în taina unui meșteșug menit să supraviețuiască vremurilor.
Comenzile nu se opresc!
Cine ar fi crezut vreodată că un fierar din Ameș ar fi atât de solicitat? Comenzile curg din toate direcțiile: restauratori, artiști și echipe care salvează monumente istorice. Fiecare piesă fabricată este o mică comoară, un detaliu esențial care contribuie la păstrarea istoriei.
Tradiția și inovația în același loc
Fierăria Albastră este un loc în care trecutul și prezentul coexistă. Uneltele vechi, transmise din generație în generație, sunt acum alături de echipamente moderne. Investițiile în tehnologii noi ar trebui să inspire mândrie, nu să aducă dezamăgire în rândul celor care cred că doar mașinile pot face munca.
Un meșteșug pe cale de dispariție
Întrebarea care bântuie acest meșteșug este: va avea cineva curajul să continue tradiția? Ovidiu recunoaște că fiica sa are alte aspirații artistice, iar meseria aceasta, ca și multe altele, se află pe o linie subțire, balansând între a fi uitată și a înflori din nou.
Cât de mult i-a forțat viața să se reinventeze?
Dacă ne gândim la Ovidiu, vedem un om care a avut curajul să-și redescopere rădăcinile, întorcându-se acasă după ani de muncă în străinătate. El ne arată că, în ciuda provocărilor moderne, tradițiile pot fi păstrate, chiar și când totul pare să se sfârșească.
Păstrător al unui meșteșug fără de care nu putem trăi
La Apoș, Ovidiu Miclea nu este doar un fierar; el este un gardian al meșteșugului, asigurându-se că acest sector nu va dispărea în uitare. Astfel, poveștile din Valea Hârtibaciului vor continua să fie spunse, iar casele, grație lui, vor rămâne intacte.
Sursa: Ora de Sibiu
