Tradițiile de Anul Nou prin prisma preotului Ciprian Creangă
Tradițiile de Anul Nou, adesea privite cu scepticism de către unii, sunt în ochii preotului sibian Ciprian Creangă nu doar simple obiceiuri, ci manifestări desprinse din profunzimea creștinismului. Activitatea sa la Biserica „Sfântul Nicolae” din Turnișor și la Centrul social pentru copii atestă angajamentul său față de comunitate și față de educarea acestora în spiritul valorilor tradiționale.
El subliniază că obiceiurile din noaptea de Anul Nou nu au nimic de-a face cu superstițiile păgâne. Conform spuselor sale, acestea sunt moșteniri din perioada creștină, menite să ne reamintească de valorile esențiale. „Nu cred că se pune problema să fie înlocuite aceste obiceiuri, pentru că, în esență, ele au fost în creștinătate. Nu le socotim superstiții păgâne”, a declarat preotul Creangă.
Simbolismul vâscului și al peștelui
Un exemplu elocvent oferit de preot este vâscul, o plantă considerată un simbol al vieții și al renunțării la moarte, mereu verde și vibrant. „Vâscul simbolizează viața, simbolizează Învierea Domnului”, a continuat acesta, afirmând că obiceiurile asociate cu vâscul pot fi interpretate ca fiind „creștinate” în contextul dorinței de reînnoire spirituală și fizică.
De asemenea, peștele, un alt simbol profund al creștinismului, nu scapă de atenția sa. Preotul explică că termenul grecesc „ihtis” înseamnă Iisus Hristos, semnificând o legătură strânsă cu sacramentele euharistice, care ne invită la o reală reflecție asupra credinței.
URĂRI ȘI OBICEIURI DE ÎNCEPUT DE AN
Printre celelalte obiceiuri menționate de preot se numără sorcova, un ritual de urare care poartă cu sine semnificația de binecuvântare pentru anul ce urmează. „Este o urare: să trăiești, să înflorești, să ai spor. Orice început presupune o dorință și o motivație pentru a merge mai departe”, a adăugat el, evidențiind importanța acestui obicei în cultura românească.
De altfel, consumul strugurilor la intrarea în noul an are o semnificație adânc realistă în cadrul credinței: „Strugurele este simbol euharistic. Din strugure iese vinul, iar din vin sângele Domnului. Este un proces de sfințire a darurilor”, a declarat preotul, amintind și de icoana de la Sibiel, care îl înfățișează pe Hristos în mijlocul unei astfel de simbolistici.
Obiceiuri din satul românesc, cu legături biblice
Atingând sferele tradițiilor din mediul rural, Ciprian Creangă a menționat și obiceiul legat de pomi, care este ilustrativ pentru învățăturile biblice: „Dacă pomii nu aduceau roadă, creștinul punea securea la rădăcină și spunea: «Dacă anul acesta nu faci roadă, te tai».” Aceasta este, de fapt, o reflexie a învățăturii biblice despre roadele credinței și despre judecata divină într-un context agricol.
More EV News
Un alt obicei interesant este cel conform căruia animalele ar putea vorbi la miezul nopții de Anul Nou. Creangă explică acest obicei ca o chemare la responsabilitate și îngrijirea animalelor, subliniind că nu este o superstiție, ci o modalitate prin care gospodarului îi revine obligația de a-și hrăni și proteja animalele în perioada de iarnă.
Mesajul de final
Într-un mesaj plin de căldură și speranță, preotul Ciprian Creangă își încheie discursul aprofundând dorința să de a aduce tradițiile românești în atenția tuturor, nu ca pe niște simple tradiții, ci ca pe valori ce trebuie promovat și păstrat. „Urăm tuturor sărbători cu pace și bucurie și mult spor și folos duhovnicesc în anul în care intrăm”, a concluzionat el, oferind o viziune optimistă asupra noului an.
