Fotografii istorice cu Sibiul din 1925, descoperite la un târg de antichități
O colecție de 21 de fotografii datate mai 1925 surprinde Sibiul la câțiva ani după Marea Unire. Imaginile fac parte din colecția „Arhiva de Fotografie” și au fost achiziționate de la un târg de antichități de la Negreni. Autorul lor nu a fost identificat.
O parte dintre fotografii au fost publicate pe pagina de Facebook a Arhivei de Fotografie, iar restul au fost trimise redacției Turnul Sfatului.
Piața Huet, într-o zi de târg
Una dintre imagini, datată „V. 925”, adică mai 1925, surprinde o zi de târg în Piața Huet. În fotografie se disting coșuri de nuiele și mături, țărani în port popular și orășeni îmbrăcați în moda anilor ’20.
Piața Mare și Turnul Sfatului
Din aceeași perioadă provine o fotografie realizată în Piața Mare, cu Turnul Sfatului în fundal. Pe fațadele clădirilor se văd firmele magazinelor, iar în fața lor sunt parcate mai multe autobuze.
Strada Cetății, surprinsă din mai multe unghiuri
Cele mai multe fotografii din serie au fost făcute pe Strada Cetății, de-a lungul zidului și al turnurilor. Fotograful a revenit pe stradă din mai multe unghiuri, iar din imagini reiese că strada se afla în reparații, având în vedere pavelele strânse pe margini.
Pe aceeași stradă se afla și restaurantul Kenzel. Într-una dintre fotografii este surprinsă și o căruță în timpul unui transport.
Strada Mitropoliei și inscripția în limba română
O altă imagine arată o trăsură cu doi cai pe strada Mitropoliei, cu turlele Catedralei Mitropolitane în fundal. Pe clădirea din stânga se poate citi „ANONIMĂ”, o denumire în limba română, la câțiva ani după intrarea în administrația românească.
Perioadă de tranziție pentru oraș
Istoricul Răzvan Pop a declarat că perioada interbelică este una de tranziție pentru Sibiu, fiind momentul în care orașul trece de la o guvernare și administrație austro-ungară la una românească.
„Presa este majoritar românească, apar noile denumiri de străzi, apar noile semne care sunt toate în limba română. Dar comunitatea nu se schimbă foarte mult”, a explicat istoricul.
Potrivit acestuia, Sibiul nu și-a pierdut moștenirea germană, maghiară sau evreiască.
„Sibiul se transformă într-un oraș central european. Orașul se mărește, dar nu foarte mult. Populația crește, dar din nou nu atât de mult cum s-a întâmplat în perioada comunistă. Trăgând o linie, este într-adevăr o perioadă de tranziție în care Sibiul se redefinește sub administrația românească, dar vedem că aceste lucruri nu au impactat dur și șocant viața de zi cu zi a sibienilor”, a mai spus Răzvan Pop.
Detalii tehnice ale fotografiilor
Fotografiile din Piața Huet și din Piața Mare sunt pozitive pe hârtie cu gelatino-bromură de argint, realizate după clișee pe sticlă în format 4,5 x 6 cm. Au dimensiuni mici, de aproximativ 56-58 x 43 de milimetri, și sunt datate „V. 925”. Autorul nu a fost identificat, iar imaginile fac parte din colecția Arhivei de Fotografie.
