Două situații, două viteze: cum a reacționat statul la „Regina Maria” și la greva foamei pentru Brukenthal
La începutul lunii septembrie, la Școala Gimnazială „Regina Maria” din Sibiu, clasele pregătitoare au fost amestecate într-o ședință închisă, fără părinți și fără tragere la sorți. Părinții au reclamat situația, iar în două zile o comisie de la Inspectoratul Școlar Județean a verificat și a constatat că legea nu a fost respectată, obligând școala să refacă repartizarea pentru toți cei peste 100 de copii.
Directoarea unității de învățământ a stat în fața a peste 80 de părinți și și-a asumat vina. De la reclamație la soluție au trecut doar două zile. Părinții au semnalat însă că intervalul rămas până luni, când copiii trebuie să revină la ore, este prea scurt pentru ca noile liste să fie validate corect, existând riscul unui nou viciu de procedură. Li s-a răspuns că modificările vor ajunge în aceeași seară la inspectorat, vor fi încărcate în machetă și trimise spre semnare ministrului, astfel încât luni copiii să înceapă școala. Pentru a intra în legalitate, vor fi săriți o serie de pași procedurali, precum termenul de cinci zile pentru aprobarea în consiliul de administrație și cel de trei zile pentru afișarea listelor finale.
Un an mai devreme, același oraș, altă poveste
În urmă cu un an, tot în Sibiu, Oana Corina Rogojanu, mama unei eleve de la Liceul „Brukenthal”, cerea același lucru: respectarea legii. Copiii de acolo învață oficial în limba germană, dar la Bacalaureat sunt obligați să susțină o probă pe care nu ar trebui să o dea, pentru că doar 56% din materii se predau în germană. Ea a cerut aplicarea legii 198/2023.
Nimeni nu a venit să verifice situația în două zile. Femeia a dormit pe trotuarul din fața Ministerului Educației și a intrat în greva foamei. În a treia zi a ajuns la spital, cu perfuzii. În a șaptea zi, încă fără răspuns, a primit doar o promisiune că „se lucrează la asta”. Ministrul de atunci a recunoscut, în sfârșit, că legea se încalcă. După aceea, însă, nu s-a schimbat nimic. Peste o lună, femeia era din nou în stradă, la poarta de la Cotroceni, spunând că vrea să doarmă acolo până o primește președintele. Situația nu s-a schimbat nici până astăzi.
Diferența dintre o reclamație și o grevă a foamei
Puse în oglindă, cele două povești arată viteze diferite de reacție ale statului. Într-un caz, o reclamație obișnuită, depusă la un forum superior, a mobilizat întregul aparat în 48 de ore. În celălalt, o femeie a trebuit să-și pună sănătatea în pericol, în public, pentru a obține doar o recunoaștere verbală, fără nicio măsură concretă în urma ei.
Legea ar trebui să fie aceeași pentru toți, însă aplicarea ei s-a dovedit a fi diferită în funcție de situație.
