Comercianții Avertizează: Energia Scumpă Lovește Cel Mai Tare Pâinea și Lactatele
Preturile alimentelor de bază, în special pentru pâine, produsele de panificație, lactatele și mezelurile, sunt pe cale să înregistreze creșteri semnificative, estimative între 8% și 10% până la sfârșitul anului 2026. Această situație alarmantă se datorează, în mare parte, creșterii costurilor energetice și logistice, așa cum a subliniat Feliciu Paraschiv, vicepreședintele Asociației Naționale a Comercianților Mici și Mijlocii din România (ANCMMR), în cadrul unei dezbateri organizate de Coaliția pentru Libertatea Comerțului și a Comunicării pe 20 martie 2026.
Feliciu Paraschiv a detaliat că produsele ce implică un consum energetic ridicat, precum pâinea și alte produse tradiționale de panificație, sunt cele mai afectate. Acestea necesită un proces de coacere energofag, fie pe cuptoare electrice, fie pe gaze naturale, iar costurile de transport cresc cu volumul produsului și cu prețul scăzut unități. Astfel, prețurile la pâine ar putea să crească cu aproximativ 8% până la finele anului, în timp ce industria lactatelor și mezelurilor ar putea resimți o ajustare similară, cu un plus de 10%.
În contrast, s-a menționat și o evoluție favorabilă – exporturile de carne de pasăre din România au înregistrat o creștere de 50% în volum și 77% în valoare în 2025. Paraschiv a subliniat că România are potențialul de a deveni un important furnizor de carne de pasăre pentru piața europeană, asemănător cu rolul Poloniei pe segmentul merelor, cu condiția gestionării eficiente a situației.
Scumpirile la alimente nu sunt rezultatul exclusiv al inflației, ci reflectă și creșterea cotațiilor la petrol, ceea ce influențează prețurile combustibililor și, prin urmare, producția agricolă și transportul. Laurian Lungu, co-fondator al think tankului Consilium Policy Advisors Group (CPAG), a prezentat patru scenarii pe care Guvernul le analizează pentru a aborda impactul prețului crescut al petrolului asupra economiei. Acestea includ opțiuni precum neintervenția, acordarea unui sprijin selectiv, reducerea accizelor pe combustibili și introducerea unui plafon temporar de prețuri pentru combustibili.
Lungu a evidențiat că plafonarea temporară a prețurilor ar putea fi soluția optimă, împărtășind costul scumpirii combustibililor între stat, companii și consumatori. Această măsură ar putea minimiza impactul economic asupra consumatorilor, protejând totodată veniturile din bugetul de stat și limitând șocul inflaționist pe termen lung.
Aceste discuții vin într-un context tot mai tensionat pentru consumatori, în care prețurile la alimente continuă să crească, iar bugetele familiale sunt supuse unei presiuni considerabile. În acest cadrul incert, atât comercianții, cât și autoritățile sunt nevoite să găsească soluții viabile pentru a contracara efectele crizei energetice și pentru a asigura stabilitatea pieței alimentare.
