Germania schimbă regulile pentru ajutorul social: zeci de mii de români afectați
Guvernul federal german a trimis Parlamentului un proiect de reformă referitor la „Bürgergeld”, ajutorul social destinat persoanelor apte de muncă, prevăzând înlocuirea acestuia cu o „nouă asigurare de bază”. Această măsură vine pe fondul presiunilor asupra bugetului federal și într-o perioadă cunoscută drept „Herbst der Reformen” sau „toamna reformelor”, caracterizată de modificări controversate ce ridică multe întrebări.
Potrivit informațiilor publicate de Mediafax, coaliția de guvernare propune înăsprirea regulilor legate de acordarea ajutorului social, promovându-se aceste schimbări ca o „reformă” necesară. Totuși, în centrul dezbaterii stau și aspectele legate de finanțele publice, având în vedere limitările fiscale existente, iar întrebarea fundamentală este: ce modificări pot fi implementate fără a aduce o presiune suplimentară asupra statului social?
Ce prevede proiectul de reformă
Nevoia de schimbare a fost evidentă, iar modificările propuse vizează reintroducerea și întărirea obligațiilor de cooperare pentru beneficiari, obligații care fuseseră relaxate odată cu introducerea Bürgergeld în 2023. Propunerea include și criterii mai stricte de acces la sprijin, bazate pe active și dimensiunea locuinței, precum și o autonomie crescută pentru centrele de ocupare (jobcenter) în evaluarea situațiilor individuale.
Printre principalele modificări se numără:
- Reducerea cu 30% a ajutoarelor pentru beneficiari după două absențe nemotivate la programările jobcenter; la a treia abatere, plățile pot fi suspendate complet, cu excepția chiriei, care va fi plătită direct proprietarului. Dacă se ajunge la suspendare, va fi organizată o audiere pentru a evalua eventualele motive legate de sănătate, iar reducerile nu se vor aplica copiilor și adolescenților.
- Reducerea standard (regelbedarf) cu până la 30% timp de trei luni în cazuri ce includ abandonul măsurilor de sprijin sau lipsa candidaturilor, cu o severitate mai mare decât în prezent.
- Eliminarea „karenzzeit”, perioada de grație pentru activele mai mari; acestea vor fi luate în considerare din prima zi, cu praguri diferențiate pe vârste.
- Referitor la locuințe, statul va acoperi cel mult 1,5 ori limita locală acceptabilă, restantul urmând a fi suportat de beneficiar sau prin relocare. Este de așteptat ca autoritățile să monitorizeze mai atent respectarea „frânei chiriilor” (mietpreisbremse).
- Nivelurile de bază ale ajutoarelor nu se vor modifica: pentru o persoană singură, suma va rămâne 563 euro (anul 2024), cu valori diferite pentru cupluri și minori.
Impactul asupra românilor din Germania
Analiza Mediendienst Integration, publicată în noiembrie 2025, a evidențiat că rata de beneficiari SGB II/Bürgergeld în rândul românilor este de 8,7%. Acest lucru sugerează că zeci de mii de români ar putea fi afectați de aceste noi reglementări, care promit să facă sistemul de ajutoare sociale și mai strict și mai puțin accesibil.
Finanțe publice și dispută politică
Cheltuielile cu Bürgergeld au atins în 2024 un record de 51,7 miliarde de euro, din care 29,2 miliarde euro pentru sumele de bază, 12,4 miliarde euro pentru chirie și încălzire, 3,7 miliarde euro pentru integrarea pe piața muncii și 6,5 miliarde euro pentru costuri administrative. Guvernul susține că înăsprirea regulilor va stimula reintegrarea în câmpul muncii și va reduce abuzurile, în condițiile în care refuzul complet al muncii este sub 1% din totalul beneficiarilor.
Estimările sugerează că o reducere cu 100.000 de beneficiari ar putea duce la economii de aproximativ 850 milioane de euro. Cu toate acestea, Ministerul Muncii atrage atenția că schimbarea regulilor nu va genera economii notabile în mod automat.
În paralel cu aceste reforme, Germania dezbate și reforma pensiilor, având ca obiective stabilizarea nivelului pensiilor, egalizarea perioadelor de creștere a copiilor și întărirea pensiilor ocupaționale, adică teme care ar putea adăuga presiune suplimentară asupra bugetului federal.
