Valerica Oprișanu, bibliotecara ce a transformat filiala Hipodrom într-un centru al comunității
La filiala Hipodrom a Bibliotecii ASTRA, biblioteca nu mai este doar un spațiu de împrumut al cărților. Copiii participă la ateliere de pictură, modelaj în lut sau confecționare de brățări din elastice, iar femeile din cartier s-au reunit recent la prima șezătoare. În spatele acestor activități se află Valerica Oprișanu, care a preluat filiala acum doi ani și jumătate, cu ideea că biblioteca trebuie să fie un loc al comunității.
Valerica este din Brăila și s-a mutat la Sibiu în urmă cu cinci ani și jumătate, venind din București, după ce soțul ei și-a găsit un loc de muncă aici. Familia a locuit în mai multe orașe și a petrecut un an în Statele Unite, dar la Sibiu copiii au cerut pentru prima dată să nu se mai mute. „Nu e vorba doar despre cărți și despre bibliotecă. Biblioteca este un spațiu comunitar”, spune ea.
Un loc sigur pentru copii, în care ei devin profesori
La ateliere vin mai ales copii între 6 și 12 ani, deoarece de la clasa a V-a majoritatea au cursuri după-amiaza. Valerica spune că aceștia nu vin neapărat pentru activitate, ci pentru socializare și pentru un loc în care să fie ascultați. „Se creează spațiul acesta în care ei se pot exprima și devine un loc sigur pentru ei, să vină și să povestească fără să-i judece nimeni, fără să vrea cineva să le dea lecții”, explică bibliotecara.
Atelierele sunt gratuite și se adaptează materialelor pe care filiala le primește: acuarele, pensule, hârtie creponată. Copiii au pictat icoane, pentru care părinții au cumpărat ramele, au modelat lut și au făcut brățări din elastice. Pe acestea din urmă le-au propus chiar fetele, care au venit cu materialele lor să îi arate cum se fac. „Eu nu știam să fac așa ceva. Hai, învățați-mă! Și sunt atât de fericiți că îi implic, să te învețe ei pe tine, să nu fii tu tot timpul profesorul”, povestește Valerica.
Filiala are și un club de vacanță, pe care bibliotecara l-a preluat încă din prima ei vară acolo. Vara, clubul funcționează trei zile pe săptămână, timp de aproximativ o lună și jumătate. În timpul anului școlar, atelierele au loc o dată la două săptămâni, pentru că elevii au și alte activități. Printre rafturi, Valerica expune lucrările copiilor și a adus o mașină de scris veche, care îi fascinează pe cei mici.
Șezătoare pentru doamnele din cartier
De curând, filiala a găzduit și prima șezătoare pentru adulți, împreună cu Cristina Levandowski, care ține ateliere de cusut ii la Sibiu. Valerica își dorește ca întâlnirile să continue, cu croșetat și împletit, mai ales pentru femeile de peste 50 de ani, care au mai mult timp pentru ele, dar caută oameni cu care să rezoneze. „E o terapie practică. Nu e vorba despre puloverul pe care îl faci, ci despre cum te simți tu în acel moment”, spune ea.
O bibliotecă în care se regăsesc toate culturile
Anul petrecut în Statele Unite a făcut-o pe Valerica să se simtă acasă în comunitățile internaționale. La Sibiu, familia s-a integrat repede în grupul de expați, iar ea s-a implicat firesc și într-un proiect dedicat acestora. A participat la un club de lectură, a organizat un atelier de măști pentru o sărbătoare din Bolivia și unul de vopsit ouă, ca să le arate participanților tradițiile românești. „Ne-au surprins extraordinar, au făcut niște opere de artă”, își amintește ea despre ouăle pictate de fetele venite din India. De Ziua Internațională a Refugiaților, a contribuit cu desene cu hena, o pasiune de-a ei.
More EV News
„Lectura nu este un proces solitar”
Cei mai mulți cititori ai filialei sunt elevi care caută lecturile școlare, copii pasionați și oameni trecuți de 50-60 de ani. Vin și mame cu copii mici, cărora Valerica le recomandă cărți potrivite pentru perioada în care timpul de citit e puțin. Doamnele mai în vârstă îi povestesc că odinioară le era frică să vorbească în bibliotecă și chiar să ia o carte de pe raft. Acum, spune ea, bibliotecarii s-au adaptat. Unui copil îi dă o carte și îi spune să o aducă înapoi dacă nu-i place, până găsește una care îl prinde. Părinților le recomandă să discute cu cei mici despre ce citesc și să le povestească cum au citit ei aceleași cărți. „Lectura nu este un proces solitar, este un proces de a te recunoaște, de a împărtăși”, spune Valerica.
