Tur ghidat prin Sibiul istoric: de la Poștă la fresca din 1628 și Banca Albina

M Alex
By
5 Min Read

Tur ghidat prin Sibiul istoric: de la strada Poștei la fresca din 1628

Patru obiective din centrul istoric al Sibiului au alcătuit traseul unui tur ghidat organizat de Ordinul Arhitecților din România, Filiala Sibiu, condus de istoricul Răzvan Pop. Traseul a inclus strada Poștei, Oficiul Poștal, fosta Bancă Albina și Casa cu Frescă, arătând cum s-a transformat trama medievală a orașului de-a lungul secolelor.

Strada Poștei a purtat inițial numele german Bayer Gasse, legat de clădirea Poștei ridicate pe locul a două parcele medievale, dintre care una aparținea oratorului J. G. Bayer. Potrivit istoricului, oratoriul era un consilier local important, un martor care transmitea deciziile oficiale.

Strada vecină, Centumvirilor, este cunoscută popular drept „Spinarea Câinelui” (Hundsrücken în germană), datorită formei sale arcuite, și merge de-a lungul zidului celei de-a treia incinte de fortificație, ridicat în secolul al XIV-lea. Odată cu dezvoltarea orașului, patricienii sibieni și-au construit case lipite de fortificație, care nu mai avea rol defensiv după fortificarea Orașului de Jos, în jurul anului 1450. Denumirea populară provine, potrivit istoricului, dintr-o traducere greșită din germana veche în germana modernă.

În Evul Mediu, mesajele circulau în Transilvania prin rețele informale. Biserica era cel mai eficient canal: parohiile, aflate la aproximativ 66 km una de alta, transmiteau edictele regale prin clerul alfabetizat. Primăriile și breslele aveau curieri proprii pentru alertarea orașelor din rețeaua săsească.

Sistemul poștal a fost instituționalizat în jurul anului 1745, odată cu integrarea Transilvaniei în Imperiul Habsburgic. La Sibiu, poșta a funcționat o vreme în Casa Hecht din Piața Mare nr. 8. În 1874 a fost construit un sediu nou, într-un limbaj eclectic cu elemente neogotice și neoromanice, cu o curte interioară generoasă pentru manevrarea poștalioanelor. Clădirea păstrează un ceas solar pe fațadă și feroneria originală de pe jaluzele și tâmplării, fabricată la Budapesta.

Oficiul Poștal este și acum în funcțiune, cu program zilnic între 8:00 și 18:00. Directoarea Rodica Dobra a explicat că anumite lucrări de restaurare sunt blocate, firma câștigătoare a licitației de acum trei ani subevaluând costurile și abandonând șantierul. La etaj funcționează, din urmă cu un an, Facultatea de Arhitectură, ai cărei studenți studiază clădirea prin sondaje stratigrafice.

Sediul BNR din Sibiu se află în fosta Bancă Albina, prima instituție financiară creată cu capital integral românesc. A fost fondată de elita intelectuală și economică românească a Transilvaniei, printre care Visarion Roman, Partenie Cozma, Iacob Bologa și frații Mocioni. Statutele băncii au fost aprobate în 1872 la Budapesta și au devenit model pentru peste 90 de bănci românești.

Petru Goron, directorul sediului BNR din Sibiu, a relatat că în clădire plafonul se sprijină, din patru în patru metri, pe șine de cale ferată. Aici se păstrează seifuri din perioada 1870-1880, fiecare cu masa de peste două tone. După naționalizarea din 1948, clădirea a fost preluată de BNR, iar din 2003 este proprietatea băncii. Sunt amenajate expoziții permanente cu monede medievale și primele emisiuni BNR din 1870.

Strada Mitropoliei este atestată arheologic la mijlocul secolului al XIV-lea. A purtat numele de strada Măcelarilor, iar în comunism s-a numit strada 1 Mai. Din stradă rezidențială medievală, a devenit arteră a elitelor: comercianți greci, apoi nobili maghiari, care au ridicat Casa cu Cariatide și Palatul Tholdalaghy. Aici s-a aflat sediul istoric al Partidului Național Român din Transilvania, care a organizat Mișcarea Memorandistă și a pregătit Unirea din 1918.

Ultima oprire a fost Casa cu Frescă, actualul sediu al filialei Sibiu-Vâlcea a OAR, o casă patriciană tipică pentru Sibiul renascentist. După naționalizarea din 1948-1949, etajul a fost compartimentat pentru până la șapte familii. Se păstrează un ancadrament de fereastră renascentist din piatră cioplită, datat în jurul anilor 1500-1600. În jurul anului 2010, în timpul lucrărilor de sondaj, a fost redescoperită la parter o frescă din 1628, cu o scenă de banchet aristocratic.

Turul a făcut parte din evenimentul „OAR 25 | Livrăm arhitectură pe strada Poștei”, organizat în perioada 5–11 octombrie de Filiala Sibiu-Vâlcea a Ordinului Arhitecților din România, cu ocazia a 25 de ani de la înființare. Sâmbătă, 10 octombrie, istoricul Răzvan Pop a condus două tururi ghidate, la orele 11:00 și 13:00, cu participare liberă. Ordinul Arhitecților a fost înființat în 2001, prin Legea 184, iar Filiala Sibiu-Vâlcea numără în prezent 267 de membri.

Share This Article