Organizațiile de mediu cer revocarea licenței miniere de la Rășinari
Mining Watch România, Greenpeace România și Bankwatch România au depus o plângere prealabilă la Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier și al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon (ANRMPSG), cerând revocarea ordinului din 3 septembrie 2026 prin care compania Mineral Proiect Invest (MPI) a primit licența de exploatare a serpentinelor magneziene din perimetrul Valea Dobra, Rășinari.
Organizațiile acuză compania că a licențiat o simplă carieră de piatră, deși pregătește un proiect mult mai amplu, care include o uzină ce ar folosi acid clorhidric. Potrivit plângerii, licența acoperă o carieră de rocă de construcție, unde piatra ar fi doar concasată și sortată, fără procesare chimică, iar investiția evaluată este de aproximativ 22,7 milioane de euro pe 20 de ani.
Public, însă, MPI prezintă un proiect de peste 400 de milioane de euro, care include o uzină la Săliște unde roca ar fi tratată cu acid clorhidric pentru a produce oxid și hidroxid de magneziu. Pe 28 septembrie, Consiliul Local Săliște a respins în unanimitate cererea MPI de a concesiona 10 hectare pentru această uzină.
Organizațiile susțin că, separând cariera de uzină, proiectul a rămas sub pragul de la care evaluarea impactului asupra mediului devine obligatorie. De asemenea, mai susțin că redevența a fost calculată prea mic și că nu există un studiu independent public despre posibile fibre azbestiforme în rocă.
„Licența ANRMPSG a lăsat în afara oricărei evaluări exact partea care aduce riscurile pentru sănătatea oamenilor, pentru apa și pentru casele lor”, spune Luminița Dejeu, președinta CIDRM / Mining Watch România.
ANRMPSG are 30 de zile să răspundă. Dacă nu revocă licența, organizațiile spun că se pot adresa instanței.
Compania respinge acuzațiile
Mineral Proiect Invest respinge acuzația că ar fi ascuns un proiect. Compania spune că documentația depusă în octombrie 2025 precizează explicit că roca va fi livrată, după concasare, unei unități de prelucrare. Potrivit MPI, la acel moment uzina nu exista ca proiect definit. Amplasamentul de la Săliște a fost identificat în martie 2026, iar studiile tehnice și testele pilot au fost finalizate abia în august și septembrie 2026. În prezent, mai multe amplasamente sunt din nou în evaluare.
More EV News
MPI precizează că licența minieră nu este un acord de mediu și nu permite, singură, începerea lucrărilor. Cariera va trece prin procedura de mediu, iar uzina, când va fi definită, va avea propriile autorizări de mediu, sănătate și siguranță industrială. Compania spune că nu va cere excluderea efectelor cumulate din analiză.
Despre cele două sume, MPI explică faptul că 22,7 milioane de euro reprezintă investiția în carieră, iar 400 de milioane de euro reprezintă întreaga dezvoltare industrială, cu faze care nu țin de licență.
În ceea ce privește azbestul, compania spune că investigațiile de până acum nu au găsit minerale în forme asbestiforme. MPI a inițiat un program independent de analize, ale cărui rezultate vor fi folosite în documentațiile de mediu.
Contextul proiectului
Proiectul minei de magneziu de la Rășinari a stârnit controverse în comunitatea locală și în Mărginimea Sibiului. Investiția a fost prezentată de susținători drept o oportunitate economică, prin crearea de locuri de muncă și valorificarea resurselor minerale. Oponenții avertizează însă asupra posibilelor efecte asupra mediului, peisajului și calității vieții în zonă. Dezbaterea a vizat inclusiv impactul exploatării asupra infrastructurii și turismului.
Autoritățile și dezvoltatorii susțin că proiectul trebuie evaluat riguros, în timp ce localnicii cer transparență și garanții clare privind protecția mediului. La Rășinari s-a decis organizarea unui referendum, în vreme ce la Săliște s-a blocat dezvoltarea unei fabrici de prelucrare.
