Sibiul, pe locul trei în țară la turiști străini. Președintele AJT Sibiu: „Vrem un turist de calitate, nu unul de masă”
Județul Sibiu ocupă locul trei la nivel național la numărul de turiști străini și locul cinci la numărul total de turiști, potrivit președintelui Asociației Județene de Turism (AJT) Sibiu, Alin Chipăilă. Declarațiile au fost făcute în podcastul „Dincolo de Potecă”, realizat de programul Anii Drumeției și moderat de Răzvan Morariu.
Numărul turiștilor străini din județ a crescut cu 10% față de anul trecut, în timp ce la nivel național turismul intern a scăzut cu 7–8%. „Suntem cumva împotriva trendului, noi fiind un pic pe creștere”, a spus Chipăilă, precizând că cifrele nu se traduc neapărat în hoteluri și restaurante pline.
Un turism „în tihnă”, pentru experiențe personalizate
Președintele AJT Sibiu a explicat că județul nu își dorește să devină o destinație de masă, ci una pentru un turist de calitate. „Un județ care are o capacitate de cazare relativ mică, comparativ cu celelalte destinații, și care nu vrea să fie o destinație pentru un turist de masă, vrea să fie o destinație pentru un turist de calitate, care să pună accent pe experiențele plăcute”, a declarat el.
Chipăilă a vorbit despre „turismul în tihnă” ca poveste a Sibiului, într-o perioadă în care oamenii sunt „asaltați, bombardați cu informații”. „Când vii în județul Sibiu trebuie să uiți de lucrurile acestea și să-ți reîncarci bateriile, să te reconectezi cu natura, cu frumusețile orașului, cu ceilalți”, a explicat el. A observat că vacanțele de 7–10 zile au lăsat locul unor vacanțe mai scurte și city break-urilor.
Potrivit acestuia, turistul anului 2026 și al anilor 2030 caută experiențe foarte personalizate. Un rol important îl au gastronomia și ghizii. Chipăilă a spus că Sibiul a folosit gastronomia ca vector de dezvoltare înaintea altor zone, iar acum Harghita, Banatul și Dobrogea îi urmează exemplul. Ghizii sibieni sunt apreciați la conferințe și formează o comunitate, spre deosebire de alte părți.
Problema Bâlea și nevoia de sprijin național
Una dintre problemele Sibiului este poziția sa centrală, care îl transformă uneori într-o zonă de tranzit. „Am fost și la Sibiu, am văzut Piața Mare, am văzut Piața Mică. Nu prea am mâncat, că în fuga autocarului nu te oprești să stai o oră să mănânci”, a descris Chipăilă. Ecoturismul și gastronomia sunt folosite ca „ancore” pentru a prelungi șederea turiștilor.
Președintele AJT a recunoscut că „nu e totul roz”. „Avem situații care trebuie atacate pieptiș, cum e zona Bâlea, unde asistăm vara la orice, numai la o experiență de calitate nu. Videoclipurile cu urșii te apucă groaza”, a spus el. Soluția ar fi o rețea de puncte gastronomice, restaurante și atracții care să permită direcționarea fluxurilor de turiști, plus educație, inclusiv a turiștilor.
More EV News
Chipăilă a afirmat că județul nu poate face mai mult singur pe scena internațională fără sprijin național consistent. „Atâta timp cât nu avem o structură care să se ocupe de promovarea României în mod profesionist, resursele sunt limitate”, a spus el. A dat exemplul bugetului național de promovare de 4 milioane de euro, din care s-a cheltuit sub 1 milion, și a menționat desființarea rețelelor internaționale de promovare.
A făcut și un calcul: dacă România atrage 2.700.000 de turiști străini anual, un efort de 10–20 de milioane de euro pentru încă un milion de turiști s-ar traduce într-o sumă de 800 de milioane de euro la bugetul de stat.
Colaborare regională și Anii Drumeției
Chipăilă a vorbit despre transformarea concurenței dintre județe în colaborare, prin crearea unei organizații regionale de turism pentru Transilvania, alături de colegi din Brașov, Mureș, Harghita, Covasna și Alba. Pe partea digitală, aplicația Anii Drumeției are câteva zeci de mii de descărcări, iar la Consiliul Județean există preocuparea pentru un nou portal turistic.
Programul Anii Drumeției a pornit de la invitația de a organiza Adunarea Generală a Asociației Drumeților din Europa. AJT Sibiu este structura suport care implementează programul, iar finanțarea vine integral de la Consiliul Județean Sibiu. „Proiectul este un proiect pilot, dar și un proiect far, pentru că nu mai există alt județ în România cu o preocupare atât de intensă pentru dezvoltarea infrastructurii de drumeție”, a spus Chipăilă.
