Consilierul ministrului Educației: Uniforma nu reduce bullying-ul și nu rezolvă problemele din școli
Radu Szekely, consilier al ministrului Educației și cu o experiență de două decenii în învățământul finlandez, a declarat că uniforma școlară nu are nicio legătură cu bullying-ul și că măsura ar reprezenta o uniformizare și o depersonalizare, nu o soluție reală. Declarațiile au fost făcute vineri, 18 septembrie, la Vurpăr, la lansarea centrului educațional „Roua din Vurpăr”.
„Nu are nicio legătură cu bullying-ul. O uniformă este o modalitate de uniformizare. (…) este o depersonalizare. Nici măcar în armată nu toți poartă aceeași uniformă”, a spus Szekely. El a adăugat că, dacă bullying-ul s-ar rezolva atât de simplu, s-ar fi introdus uniforme peste tot, inclusiv la locul de muncă.
Consilierul consideră că o uniformă ar avea sens doar dacă fiecare unitate de învățământ și-ar crea propriul profil și propriul cod vestimentar, pentru a întări ideea de comunitate, nu pentru a-i face pe toți să poarte același lucru.
Referitor la proiectul „Roua din Vurpăr”, Szekely l-a numit o inițiativă foarte bună, pentru că dă șansa copiilor să se apropie de natură, într-un context în care școala este separată de natură și foarte artificială. El a menționat că astăzi contactul cu natura trebuie creat, iar proiectul deschide școala spre colaborarea cu ONG-uri. A atras însă atenția că este o inițiativă privată și că multe astfel de proiecte dispar după doi-trei ani din lipsă de finanțare sustenabilă.
Reforma din Finlanda și lecția răbdării
Despre sistemul finlandez, Szekely a explicat că în 1980, la finalul anilor ’70, când a început reforma învățământului, rezultatele erau foarte proaste. Primele rezultate bune au apărut pentru generația care a intrat în sistemul reformat, după implementarea constantă din anii ’80 și ’90. În anul 2000, când s-au făcut primele teste, Finlanda a avut rezultate foarte bune.
„Dar ei n-au schimbat în acești 20 de ani. Au mers constant, au măsurat, au îmbunătățit și au așteptat să se vadă rezultatele. Noi ne așteptăm să avem rezultate foarte rapid. Facem ceva, dar dacă în doi-trei ani nu vedem rezultate, schimbăm, schimbăm, schimbăm și nu reușim să vedem efectele asupra unei generații”, a declarat consilierul.
El a precizat că ceea ce se vede acum la PISA este rezultatul a ceea ce s-a făcut acum 12–13 ani, când copilul era în clasa pregătitoare sau în grupele mari de grădiniță. În cazul României, reforma a început acum trei ani, prin noua lege a educației din 2023, iar Szekely susține că rezultatele ar trebui să se vadă peste aproximativ zece ani, cu condiția menținerii consecvente a măsurilor.
More EV News
„Nu reușim să o implementăm, nu menținem ritmul, nu menținem măsurile. Le tot schimbăm, le tot modificăm, în loc să continuăm să implementăm până când vedem niște rezultate”, a afirmat el.
Decalajele din mediul rural
În privința rezultatelor PISA mai slabe pentru copiii din medii defavorizate, Szekely a explicat că trebuie identificate și atacate separat cauzele. Este vorba uneori de sărăcie, dar nu doar de sărăcie economică, ci mai ales de sărăcie educațională, transmisă din generație în generație, cu cicluri continue de eșec educațional.
El a menționat infrastructura școlară disparată din mediul rural, școlile foarte mici care nu atrag resurse umane și materiale suficiente, numărul redus de profesori calificați care vor să se întoarcă în mediul rural și problema motivației, inclusiv a celei financiare. Soluția, în opinia sa, necesită un set amplu de măsuri gândite pe termen lung, nu rezultate în doi ani.
Referitor la accesul gratuit la educație, consilierul a spus că acesta este baza, dar nu este suficient. Sunt necesare măsuri suplimentare de sprijin, precum transport gratuit, uneori locuință gratuită sau cămine, pentru ca elevii din comunitățile defavorizate să poată ajunge și rămâne la școală.
„Dacă am sta să discutăm, să ne aplecăm asupra problemei și să menținem o măsură de genul ăsta pe termen lung, sau un set de măsuri, vom vedea rezultate. Dar trebuie să o facem în mod sistematic, nu doar prin reflexe”, a declarat Szekely.
Analogia doctorului și tratamentul pe termen lung
Întrebat de ce are nevoie educația din România acum, Radu Szekely a răspuns că este nevoie de un plan asumat de toată lumea și de care să se țină pe termen lung, chiar dacă unele măsuri nu sunt pe placul tuturor.
„E ca atunci când te duci la doctor și vezi analizele. Vezi că analizele sunt proaste. S-ar putea să nu-ți placă tratamentul pe care ți-l dă, dar îl urmezi pe termen lung până când te faci bine. Cam asta cred că, ca analogie, este soluția pe care o văd eu”, a concluzionat consilierul ministrului Educației.
