Misterele cetății de pe malul Cibinului: amvonul ciumei, Turnul Slăninii și orga dăruită de Maria Tereza
La doar câțiva kilometri de Sibiu, Biserica Evanghelică Fortificată din Cristian ascunde între zidurile sale povești pe care puțini le cunosc. De la slujbele ținute în aer liber pe vremea epidemiilor medievale și turnul de 68 de metri care străjuiește comuna, până la faimosul turn al slăninilor și orga restaurată recent, ghidul cetății, doamna Paraschiva Conțiu, poartă vizitatorii prin colțurile secrete ale cetății săsești.
Odată ce treci de porțile masive ale fortificației, zgomotul mașinilor de pe drumul național dispare brusc, înlocuit de o liniște solemnă. Între zidurile groase de piatră, vegheate de cel mai înalt turn din Transilvania, timpul pare că s-a oprit. Cheile originale, grele și reci, pe care ghidul le mânuiește și astăzi, descuie nu doar uși din lemn, ci capitole întregi de istorie vie.
Amvonul ciumei, mărturie a vremurilor grele de la 1600
Chiar la intrarea în curte, privirea este atrasă de o construcție neobișnuită din piatră: amvonul ciumei. „Când a fost ciuma, părintele stătea înăuntru și făcea slujba de acolo, iar toată lumea stătea afară, în curte, ca să nu ia contact cu oamenii bolnavi”, explică Paraschiva Conțiu.
Turnul de 68 de metri și orga donată de împărăteasă
Din vechea bazilică romanică ridicată inițial pe acest loc, invaziile turcilor și tătarilor au lăsat în picioare doar spațiul de sub turnul clopotniță. Restul bisericii a fost reconstruit ulterior ca biserică-hală, dar fortificația a rămas de neclintit. Turnul, cu cele patru ferestre de sub ceas, oferea o panoramă completă asupra comunei și a văii Cibinului, fiind punctul din care străjerii ghidau comunitatea adăpostită între ziduri.
În interior, atenția este captivată de un instrument cu o acustică deosebită. Se spune că orga mare a fost donată bisericii chiar de împărăteasa Maria Tereza. La mijlocul instrumentului strălucește soarele, încadrat de medalioanele negre ale celor doi David — unul purtând harpa, iar celălalt sabia. „Orga a fost restaurată în 2022-2023, când am sărbătorit 800 de ani de la prima atestare documentară a comunei. Toată vara am avut aici concerte cu organiști din mai multe țări”, povestește ghidul.
Privind spre boltă, se văd caligrafiați anii în care comunitatea a lucrat la întreținerea lăcașului: 1564, 1884, 1912, 1937, 1977 și cea mai recentă zugrăveală, din 2022. „Cei mai mari sponsori ai noștri sunt cristenii plecați în străinătate. Se întorc în fiecare an, pe cheltuiala lor, rămân aici două săptămâni și lucrează – mai întâi la cimitir, apoi la biserică”, adaugă doamna Conțiu.
Turnul Slăninii: frigiderul medieval al comunei
Punctul culminant al oricărei vizite rămâne Turnul Slăninii, fostul „frigider” al satului. Aici, fiecare familie din comună își depozita slănina pe scările din lemn, până sus, la adăpost de căldura verii. În spatele turnului curge liniștit râul Cibin, iar sub clădire se ascunde o pivniță adâncă de șase metri, cu un secret ingineresc medieval.
More EV News
„Iarna, oamenii tăiau calupuri mari de gheață direct din râul Cibin și le băgau în pivniță pe o gură specială. Mai întâi puneau un strat gros de paie — care erau un izolator extraordinar — iar peste ele așezau gheața. Se păstra perfect toată vara! Dacă cobori și acum în pivniță, mai găsești paie vechi pe jos”, explică ghidul.
Pe lângă sași, la Cristian au trăit și landlerii – protestanți surghiuniți din Austria în secolul al XVIII-lea. Portul lor era diferit, dominat de nuanțe austere de alb și negru, iar miresele purtau pe cap un accesoriu distinctiv numit vizir. Relația dintre cele două comunități era vizibilă chiar și la duminica de închinăciune: sașii intrau pe o poartă, iar landlerii pe alta, păstrând intrări și rânduri separate în băncile bisericii.
Un loc rămas neatins de crăpături
Trecerea secolelor și cutremurele nu au clintit zidurile masive din piatră. Pe pereții interiori nu se vede nicio fisură. „Sașii au construit cu o precizie uimitoare. În biserică nu este nimic crăpat”, punctează doamna Paraschiva.
Astăzi, Casa Parohială oferă camere de oaspeți pentru turiștii care vor să experimenteze o noapte în interiorul fortificației. Deși mulți tineri vin aici pentru ședințe foto de nuntă, evenimentele mari sunt evitate, comunitatea preferând să păstreze liniștea locului.
Pentru vizitatori, Biserica Evanghelică din Cristian nu este doar un monument istoric, ci un loc viu în care comunitatea refuză să lase trecutul să se prăpădească. Refacerea altarului va fi următoarea mare lucrare la acest lăcaș.
