Alex Florența și Marius Voineag, la a patra încercare pentru funcțiile de adjunct la DIICOT și Parchetul General
Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) va reîntreprinde marți, 31 martie 2026, un vot crucial pentru numirea lui Alex Florența în funcția de procuror-șef adjunct al DIICOT și a lui Marius Voineag ca adjunct al procurorului general, un proces care a ajuns la a patra tentativă după ce în cele anterioare nu s-a reușit atingerea unei majorități decisive.
Alex Florența, actualmente procuror general, și Marius Voineag, care conduce Direcția Națională Anticorupție (DNA), au decis să nu mai candideze pentru un nou mandat în fruntea acestor instituții, preferând să își încerce șansa în funcții de imediată subordonare, fiind propuși de ministrul Justiției, Radu Marinescu. Amândoi au participat la interviuri în fața Secției pentru procurori a CSM, însă nu s-a reușit un consens în ceea ce privește avizul pentru numire.
Mandatele lor actuale la nivelul marilor parchete expiră la sfârșitul lunii martie 2026, iar funcția de procuror-șef al DIICOT va deveni liberă începând cu data de 14 aprilie 2026. Este notabil că, după încheierea mandatului la conducerea DNA, Marius Voineag va reveni la Parchetul de pe lângă Tribunalul București pentru a-și continua cariera.
Bilanțul avizelor CSM pentru propunerile la conducerea marilor parchete
Până în prezent, bilanțul avizelor modificate de CSM pentru propunerile fiscale avansate de ministrul Justiției în privința șefiei marilor parchete arată astfel: trei avize au fost pozitive, inclusiv pentru Codrin Horațiu Miron (șef al DIICOT), Viorel Cerbu (șef al DNA) și Marius-Ionel Ștefan (adjunct la DNA). În contrapartidă, trei propuneri au primit avize negative, aferente Cristinei Chiriac (propunerea pentru funcția de procuror general), lui Gill-Julien Grigore-Iacobici (adjunct la DIICOT) și Marinela Mincă (adjunct la DNA). De asemenea, Alex Florența și Marius Voineag se află în situația de balotaj, fiecare având trei voturi pentru și trei împotrivă, ceea ce complică și mai mult situația lor.
În eventualitatea unui aviz negativ de la CSM, ministrul Justiției este obligat să organizați un nou interviu cu candidatul, după care poate decide dacă trimite propunerea președintelui României, alături de toate documentele necesare, sau dacă retrage propunerea și activează o nouă procedură de selecție în termen de maximum 60 de zile. De menționat este și că președintele României are dreptul de a refuza numirea, motivată corespunzător, decizia finală de numire sau refuz emisă de acesta fiind așteptată în maximum 60 de zile de la primirea propunerii din partea ministrului Justiției.
