Impactul muncii remote asupra ratei natalității: rezultate surprinzătoare într-un studiu internațional
Un studiu amplu, realizat în 38 de țări, a evidențiat o legătură interesantă între munca de acasă și deciziile de familie, arătând că flexibilitatea muncii remote sau hibride îmbunătățește rata natalității. Conform cercetării efectuate de economiști și publicată de National Bureau of Economic Research (NBER), cuplurile care lucrează de acasă în medie au cu 0,32 copii mai mult comparativ cu cele care nu beneficiază de această opțiune. Aceasta sugerează că munca remote influențează nu doar viața profesională, ci și planificarea familială.
Studiul, publicat pe 30 martie, analizează datele unor adulți cu vârste între 20 și 45 de ani, demonstrând că femeile care lucrează cel puțin o zi pe săptămână de acasă au, în medie, mai mulți copii decât cele care își desfășoară activitatea exclusiv la birou. Astfel, în cuplurile unde niciun partener nu lucrează remote, femeile au, în medie, 2,26 copii. Această medie crește la 2,48 copii dacă femeia lucrează de acasă cel puțin o zi pe săptămână și atinge 2,58 copii atunci când ambii parteneri lucrează remote.
Cercetătorii asociază acest fenomen cu natura flexibilă a muncii de acasă, care permite părinților să gestioneze mai eficient echilibrul dintre viața profesională și responsabilitățile familiale, reducând astfel presiunea resimțită, mai ales de către femei. Se constată de asemenea că familiile cu copii sunt mai înclinate să caute locuri de muncă care oferă aceste beneficii de flexibilitate, ceea ce sugerează o tendință ascendentă în rândul angajatorilor de a adopta modele de lucru prietenoase cu viața de familie.
Proporția angajaților care lucrează de acasă variază semnificativ între diferitele țări. Studiul relevă că, în rândul tinerilor angajați din diverse națiuni, proporția celor care lucrează remote cel puțin o zi pe săptămână oscilează între 21% în Japonia și 60% în Vietnam. În Europa, deși adoptarea muncii remote rămâne mai redusă în multe state, Marea Britanie se remarcă, având aproximativ 54% dintre angajați lucrând parțial de acasă.
În Statele Unite, cercetătorii estimează că modelul de muncă de acasă contribuie la aproximativ 8% din totalul nașterilor, ceea ce echivalează cu circa 291.000 de copii anual. Cu toate acestea, se avertizează că politicile care impun un singur tip de muncă pentru toți angajații pot duce la scăderea productivității și satisfacției angajaților.
Aceste descoperiri subliniază importanța flexibilității în muncă și impactul său asupra societății, în special în contextul evoluției structurii familiale și a provocărilor economice actuale.
