Autostrada Sibiu – Pitești: vestea crucială pentru constructori în acest an
Revizuirea acordului de mediu pentru secțiunile montane ale autostrăzii Sibiu – Pitești se preconizează că va fi finalizată în luna mai 2026, etapa care va permite deschiderea completă a șantierului pentru constructori începând din luna iunie, conform declarațiilor lui Alin Șerbănescu, purtătorul de cuvânt al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR).
Procedura de evaluare a impactului asupra mediului
În data de 18 martie 2026, CNAIR a anunțat că Agenția Națională pentru Mediu și Arii Protejate a decis să încadreze modificările aduse proiectului „Autostrada Sibiu – Pitești”, axându-se pe Secțiunea 2 Boița – Cornetu (km 13+170 – km 44+500) și Secțiunea 3 Cornetu – Tigveni (km 44+500 – km 81+900). Aceste modificări vor fi supuse unei evaluări detaliate, incluzând impactul asupra mediului și asupra corpurilor de apă în zonele județelor Sibiu, Vâlcea și Argeș.
Autorizațiile de construire în așteptare
Conform lui Șerbănescu, odată obținut acordul revizuit, autorizațiile de construire și deciziile de expropriere suplimentare necesare vor fi emise rapid, permițând constructorilor să demareze lucrările pe întreaga zonă montană a autostrăzii din iunie 2026.
Stadiul lucrărilor și viitorul proiectului
Cristian Pistol, directorul general al CNAIR, a menționat că lucrările pe secțiunea 2, considerată una dintre cele mai dificile, sunt într-o expansiune constantă pe măsură ce condițiile meteorologice se îmbunătățesc. Asociația de constructori turci, Mapa – Cengiz, utilizează 500 de muncitori și 150 de utilaje, operând fără întrerupere unde este posibil. Deocamdată, stadiul fizic al lucrărilor este de 9%, dar se preconizează o accelerare a acestui ritm în urma obținerii acordului de mediu revizuit.
Implicarea strategică a autostrăzii Sibiu – Pitești
Secțiunile 2 și 3 formează tronsonul montan al autostrăzii Sibiu – Pitești (A1), traversează Munții Carpați și sunt recunoscute ca fiind cele mai complexe din întregul proiect. Finalizarea acestora va asigura o conectivitate continuă pe Coridorul 4 Pan-european, extinzând rețeaua rutieră națională pe o distanță de aproximativ 850 km între Constanța și Nădlac, ceea ce va atrage noi oportunități de dezvoltare economică pentru România.
