România pierde generații: numărul nașterilor a ajuns la cel mai slab nivel din ultimii 100 de ani
România se confruntă cu o criză demografică gravă, înregistrând în 2025 cel mai redus număr de copii născuți din ultimele sute de decenii. Conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, anul trecut s-au născut doar 145.669 de copii, o cifră alarmantă care nu a mai fost atinsă din anul 1930, așa cum relevă o analiză efectuată de Edupedu.ro.
Declinul continuu al natalității este evident, având în vedere că scăderea a început în 2020, când numărul nașterilor a coborât sub pragul de 150.000 de nou-născuți anual, un nivel care nu are precedent în ultimele 100 de ani. Comparativ cu anul 1990, când România a înregistrat 314.746 de nașteri, s-a observat o reducere drastică de peste 50%. Mai grav, raportat la vârful istoric din 1967, când au fost născuți 527.764 copii, declinul depășește 70%.
Efecte asupra sistemului educațional
Scăderea natalității generează efecte direcționate și profund resimțite în sistemul educațional. Totuși, aceste efecte apar cu un decalaj temporal. De exemplu, generația născută în 2011, considerată una dintre cele mai reduse, va începe liceul în 2026, ceea ce duce deja la o reducere a numărului de clase a IX-a în diverse județe. În plus, anul 2025 a fost marcat de implementarea unor măsuri administrative semnificative în domeniul educației, cum ar fi creșterea numărului maxim de elevi pe clasă, creșterea normei didactice a profesorilor la 20 de ore pe săptămână și reorganizarea sau comasarea a peste 1.100 de unități de învățământ, dintre care aproape 800 au pierdut personalitatea juridică.
Modificările demografice actuale se resimt cu intensitate în educație, generând o ajustare structurală a sistemului. Scăderea numărului de copii implică, firește, mai puțini elevi și deci o reducere a claselor, ceea ce pune o presiune considerabilă asupra rețelei școlare și a posturilor disponibile în învățământ.
De ce scade natalitatea?
Scăderea natalității este influențată de o combinație complexă de factori, inclusiv migrația externă, îmbătrânirea populației și schimbările sociale. În plus, specialiștii evidențiază impactul politicilor economice și sociale, care pot amplifica sau diminua această tendință. Decizii anterioare, cum ar fi reducerea sprijinului pentru familii între 2010 și 2011, precum și perioadele de incertitudine economică, au coincis cu scăderi semnificative ale natalității.
Impactul pe termen lung asupra sistemului educațional
Generația născută în 2025, cea mai mică din ultimele decenii, va începe să acceseze sistemul educațional în aproximativ trei ani, concomitent cu intrarea la grădiniță. Comparativ cu generația din 2020, care număra 178.609 copii, această nouă generație va avea o diferență de aproape 33.000 de copii. Această diferență se traduce printr-o reducere semnificativă în structura sistemului educațional. Astfel, la grădiniță, unde numărul mediu de copii dintr-o grupă este de aproximativ 20, generația 2025 ar putea genera cu circa 1.650 de grupe mai puțin în raport cu generația 2020.
Mai departe, dispariția unor clase de început de ciclu primar, estimată la peste 1.200 pe parcursul unei singure generații, va avea un impact de lungă durată asupra educației. Această micșorare a generațiilor va transfera efectele în mod treptat în sistemul educațional, cu consecințe vizibile la grădiniță, școala primară, gimnaziu și, în final, la liceu. Pe termen lung, universitățile ar putea resimți o scădere și mai profundă a numărului de studenți, având în vedere că România se află deja la unul dintre cele mai scăzute procente de studenți comparativ cu alte state europene.
