Șoferii Uber și Bolt solicită Guvernului să nu fie sancționați pentru refuzul curselor
Șoferii care activează pe platformele de transport alternativ, precum Uber și Bolt, și-au exprimat îngrijorarea cu privire la practicile de sancționare indirectă aplicate de aceste platforme prin mecanismul denumit „rata de acceptare”. Aceștia au trimis o scrisoare deschisă către Guvernul României, Ministerul Transporturilor, Inspecția Muncii și Consiliul Concurenței, solicitând o revizuire a acestor măsuri. În document, Cristian Rădoeșteanu, președintele Asociației Șoferilor Autonomi, afirmă că actualul sistem ar putea fi în contradicție cu principiile constituționale și cu legislația europeană care protejează drepturile muncitorilor.
Conform scrisorii, platformele de ride-sharing monitorizează activitatea șoferilor prin intermediul unui sistem bazat pe raportul de acceptare a curselor. O scădere a acestui procent poate duce la restricționarea accesului la noi comenzi sau chiar la dezactivarea contului. Această situație creează o presiune constantă asupra șoferilor, obligându-i să accepte toate comenzile, fără a lua în considerare rentabilitatea economică a acestora.
Reprezentanții șoferilor subliniază că blocarea contului nu doar că le afectează statutul profesional, dar poate duce și la pierderea bruscă a surselor de venit, ceea ce echivalează cu o situație de faliment. Aceștia afirmă că un cont dezactivat transformă activitatea de șofer în inactivitate economică imediată, afectându-le astfel grav standardul de trai.
În scrisoare, este menționat articolul 42 din Constituția României care interzice munca forțată, astfel că orice formă de constrângere indirectă prin amenințarea cu pierderea locului de muncă ar putea constitui o încălcare majoră a libertății economice și a dreptului la muncă. De asemenea, șoferii fac referire la legislația penală, care include reglementări privind exploatarea muncitorilor și munca forțată, precum și la O.U.G. nr. 49/2019, care definește clar rolul șoferului ca prestator independent.
Conform Asociației, România este semnatară a Convenției nr. 29/1930, care stipulează că munca impusă sub amenințarea unei pedepse nu poate fi considerată voluntară. Aceștia subliniază că, având în vedere că platformele de ride-sharing funcționează în baza unor reglementări legale și au un monopol pe piață, constricțiile la care sunt supuși șoferii sunt contrare principiilor de liberă alegere.
Asociația Șoferilor Autonomi a solicitat autorităților să examineze legalitatea sistemului „ratei de acceptare”, să verifice dacă există un raport de muncă acoperit sub o formă disimulată și să clarifice statutul juridic al șoferilor în raport cu platformele. De asemenea, ei cer adoptarea urgentă a unor măsuri legislative care să asigure dreptul real de a accepta sau refuza cursa fără represalii, precum și integrarea directivei europene 2831/2024 în legislația națională, înainte de termenul limită fixat pentru 2 decembrie 2026.
Asociația reiterează faptul că măsuri similare au fost deja implementate cu succes în alte state europene, prin diverse legi sau hotărâri judecătorești. Aceștia subliniază că statul are datoria de a proteja cetățenii de abuzuri, indiferent de forma în care acestea se manifestă, și că economia digitală trebuie să funcționeze în conformitate cu principiile constituționale și respectul față de demnitatea umană.
