Corupția în Europa: Bosnia și Herțegovina la Apogeu, România în Distantă
Conform celor mai recente studii, Bosnia și Herțegovina s-a situat pe primul loc în Europa în ceea ce privește corupția, devansând alte țări din regiune precum Rusia, Belarus și Serbia. Deși România se află sub acest trio, impactul corupției se resimte puternic în sistemul său judiciar și politic.
Unul dintre factorii decisivi care contribuie la clasamentul deficitar al României în acest indice al percepției corupției este ineficiența sistemului judiciar. Se constată o absență notabilă a anchetelor concrete în cazurile de corupție de rang înalt, iar potrivit unor cercetări recente, voința politică necesară pentru a implementa reforme reale pare să lipsească complet.
Edo Kanlić de la Transparency International BiH subliniază că în Bosnia și Herțegovina, politicienii continuă să mențină structuri care asigură un control politic asupra justiției. Aceasta nu face decât să exacerbeze problema corupției, deoarece, în lipsa unei corective eficiente, niciun oficial de rang înalt nu a fost tras la răspundere, în schimb, investigațiile s-au concentrat asupra membrilor sistemului judiciar.
Jurnaliștii de la Detektor au identificat că nouă funcționari din sistemul judiciar sunt în prezent suspendați din cauza procedurilor penale. Cu toate acestea, conform legilor în vigoare, aceștia continuă să primească salarii, ceea ce implică un cost anual semnificativ pentru stat, de aproximativ două milioane de mărci convertibile. Această situație evidențiază nu doar ineficiența sistemului, ci și neajunsurile majore în gestionarea statutului acestor funcționari.
Comisia Europeană a semnalat în repetate rânduri aceste puncte slabe, accentuând lipsa progreselor reale în combaterea corupției sistemice din Bosnia și Herțegovina. Absența unei reforme judiciare cuprinzătoare și incapacitatea de a aplica eficient legislația existentă au generat temeri cu privire la apropierea țării de praguri asociate cu regimuri nedemocratice, ceea ce ridică întrebări serioase privind statul de drept și parcursul său european.
Pe de altă parte, România, cu un scor de 45 de puncte din 100 în Indicele Percepției Corupției pentru anul 2025, continuă să se află sub media Uniunii Europene, stabilită la 62 de puncte. Această situație subliniază nevoia urgentă de reforme și măsuri concrete pentru a îmbunătăți percepția și realitatea corupției la nivel național.
