Un fenomen natural remarcabil în pădurile Sibiului: sezonul coarnelor căzute la cerbi
În fiecare an, în perioada februarie-martie, cerbii din județul Sibiu încep un proces natural fascinant: pierderea coarnelor. Acest fenomen se desfășoară în toate fondurile cinegetice gestionate de Direcția Silvică Sibiu, unde sunt monitorizați aproximativ 380 de cerbi, număr ce rămâne constant față de anul anterior. Un fapt notabil este că județul dispune de 46 de fonduri cinegetice, dintre care cinci sunt administrate de această direcție.
Marin Vălean, responsabil cu vânătoarea în cadrul Direcției Silvice Sibiu, a explicat procesul prin care cerbii își pierd coarnele, subliniind că acest lucru este absolut firesc. „Coarnele cad în lunile februarie și martie; odată cu căderea, osul devine poros, iar punctul de prindere se deteriorează. Un corn are o greutate medie de 3-4 kilograme”, a adăugat acesta.
Regenerarea coarnelor: un ciclu natural rapid
Imediat ce coarnele au căzut, cerbii intră într-o nouă fază: regenerarea acestora. În aproximativ cinci luni, coarnele cresc din nou, atingând maturitatea între lunile iulie și august. În această perioada de dezvoltare, coarnele sunt acoperite cu o pieliță bogată în vase de sânge, care contribuie la nutrirea țesutului osos. Funcția acestor coarne nu se limitează doar la apărare; ele sunt esențiale și în perioada de împerechere.
Unde să căutați coarnele căzute
Coarnele căzute pot fi găsite în special în zonele frecventate de cerbii în căutarea hranei, având în vedere că 70% din dieta lor constă în muguri și lujeri, cu o preferință pentru lujerii de salcie căprească. Marin Vălean subliniază: „Cerbii se deplasează în funcție de sursele de hrană, iar în locurile unde mănâncă, acolo se pot găsi și coarnele căzute”, menționând câteva dintre zonele populare pentru astfel de întâlniri: Porumbacu, Negoiu și Valea Sebeșului spre lacul Oașa.
Regulile privind colectarea coarnelor
Colectarea coarnelor căzute este reglementată de lege. Doar gestionarii fondurilor cinegetice au permisiunea de a recupera aceste coarne, iar cei care le găsesc, cum ar fi culegătorii de fructe de pădure, sunt sfătuiți să le predea gestionarului fondului cinegetic din care provin. Cu toate acestea, deși există reglementări, nu toți respectă aceste norme, iar coarnele sunt adesea vândute la kilogram pe piața neagră, datorită valorii lor ornamentale.
Cerbii: o prezență în expansiune în zonele agricole
Un alt aspect observat de specialiști este migrarea cerbilor din zonele montane către terenurile agricole, o tendință accentuată în ultimii ani, mai ales toamna. Responsabilul de vânătoare a remarcat: „În decursul ultimului deceniu, am observat o creștere a numărului de cerbi care coboară în zona Porumbacului. Terenurile agricole, în special cele cu culturi de porumb, îi atrag, iar un singur cerb poate consuma până la 10 kilograme de porumb”. După sezonul de împerechere, masculii se întorc înapoi în pădure.
Limitările soluțiilor de protejare a culturilor
În ceea ce privește măsurile adoptate pentru protejarea culturilor farmaceutice, Marin Vălean afirmă că gardurile electrice nu reprezintă o soluție viabilă, deoarece cerbii reușesc să sară peste ele fără dificultăți. „Gardurile electrice sunt mai eficiente împotriva mistreților, dar cerbii le pot depăși ușor”, a explicat acesta, subliniind că efectivele de cerbi din județul Sibiu sunt gestionate cu scopul de a menține un echilibru stabil, cu fluctuații minime de la an la an.
