Peste 1.500 de bibliotecari din România riscă să-și piardă locul de muncă
Sistemul Național de Biblioteci din România a suferit o regresie majoră în perioada dintre 2022 și 2024, cu o pierdere alarmantă de 267 de biblioteci, în special în zonele rurale. Această situație îngrijorătoare amplifică problemele deja existente în statul român, unde reducerile bugetare vizează în jur de 4.000 de bibliotecari. Dintre aceștia, un număr semnificativ, estimat între 397 și 1.588, se află în pericol de a rămâne fără locurile de muncă.
Informațiile prezentate de Edupedu subliniază că salariile bibliotecarilor reprezintă un procent infim din PIB-ul României, mai precis doar 0,00048%. Aceasta indică faptul că impactul bugetar al reducerilor asupra economiei naționale este extrem de limitat, însă efectele asupra comunităților locale sunt devastatoare.
Bibliotecile rurale, cele mai afectate
Statistica arată că în ultimele trei ani, una din zece biblioteci comunale a dispărut, ceea ce subliniază gravitatea situației. În multe comune, un singur bibliotecar se află în funcție, iar eliminarea acestuia înseamnă, practic, închiderea bibliotecii. De asemenea, numărul bibliotecilor comunale a scăzut alarmant de la 1.630 în 2022 la 1.484 în 2024, evidențiind o criză accentuată în acest sector.
Distribuția bibliotecilor pe tipuri și mediu
Din anul 2024, se estimează că numărul total al angajaților din biblioteci a ajuns la 9.115 persoane, majoritatea fiind femei și personal specializat. Între aceștia, 6.762 lucrează în mediul urban, în timp ce 2.353 sunt angajați în mediul rural. Salariile totale ale bibliotecarilor în 2024 au ajuns la 408.780.919 lei, excluzând bibliotecile școlare, ceea ce relevă o nominalizare economică semnificativă pentru acest domeniu.
Investiții pentru modernizare și digitalizare
Cu toate că reducerile personale par a fi o regulă a vremurilor, mai multe județe din România au reușit să acceseze fonduri europene pentru a transforma bibliotecile în hub-uri digitale. Județul Bihor, de exemplu, a obținut 12,7 milioane lei, iar alte județe precum Dolj și Maramureș au primit sume asemănătoare pentru modernizare. Chiar și așa, aceste inițiative nu pot compensa pierderile masive de personal din biblioteci, în special din mediul rural.
Concluzie
Pierderea personalului din biblioteci are un impact direct asupra accesului la cultură și educație pentru comunitățile mici, unde un singur bibliotecar este esențial pentru funcționarea instituției. Chiar dacă investițiile în digitalizare caută să modernizeze aceste centre de informație, ele nu reușesc să echilibreze marginile pierderii de resurse umane deja critice, lăsând multe comunități fără suportul necesar în accesarea informației.
