Ciprian Ștefan, despre importanța muzeelor: „Cultura trebuie așezată în zona de protecție”
Muzeele din România constituie o opțiune din ce în ce mai apreciată pentru petrecerea timpului liber, având potențialul de a deveni un pilon esențial în dezvoltarea turismului cultural. Această opinie este susținută de Ciprian Ștefan, directorul general al Muzeului ASTRA din Sibiu, care a subliniat importanța acestor instituții într-o postare recentă pe Facebook.
Potrivit lui Ciprian Ștefan, muzeele pavilionare, cele în aer liber și siturile arheologice accesibile publicului sunt printre cele mai valoroase resurse pentru turismul cultural în plină expansiune în România. El afirmă: „Muzeele generează tot mai mult interes pentru petrecerea timpului liber de calitate. Sunt în prezent în top 3 opțiuni de recreere, fie că ne referim la concedii, city break-uri sau plimbări de relaxare.” Această apreciere reflectă o tendință de creștere a numărului vizitatorilor și a interesului general pentru activități culturale.
Cu toate acestea, directorul Muzeului ASTRA avertizează că pentru a fructifica acest potențial, nu este suficient să se reducă fondurile dedicate culturii. El subliniază că turismul cultural poate fi dezvoltat prin gestionarea eficientă a moștenirii culturale existente, fără a tăia din bugetele destinate salariilor și funcțiilor în cadrul instituțiilor culturale. „Putem dezvolta turismul cultural prin moștenirea pe care o administrăm, dar nu tăind, din nou, din fondul de salarii și din statul de funcții,” a declarat Ciprian Ștefan.
În actuala eră a avansului tehnologic și a inteligenței artificiale, Ciprian Ștefan consideră că patrimoniul cultural se dovedește a fi o alternativă relevantă și necesară. El afirmă că „cultura este un sector strategic pe termen mediu și lung pentru sustenabilitate și umanitate”, evidențiind importanța de a proteja și promova valorile culturale în fața provocărilor contemporane.
Un aspect interesant menționat de directorul muzeului este prezența patrimoniului etnografic, aducând în discuție două monumente din zona locală, datate în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Aceste structuri, cu tipare arhitecturale similare, ascund povești și funcționalități distincte. El subliniază: „De la esențele lemnoase utilizate până la soluțiile pe care aceste structuri le pot oferi chiar și în secolul XXI,” anticipând o nouă abordare în valorificarea acestora.
În concluzie, Ciprian Ștefan face un apel către autoritățile și factorii decizionali, subliniind necesitatea de a „așeza cultura în zona de protecție.” Potrivit acestuia, cultivarea și protejarea culturii pot transforma acest domeniu într-o platformă clară de dezvoltare pe multiple planuri, demonstrând că „cultura dezvoltă.”
