Peste 80 la sută dintre profesori cer grevă generală: „O stare reală de presiune și nemulțumire”
Conform unui sondaj realizat de Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), un număr semnificativ de peste 80% dintre angajații din domeniul educației se declară foarte afectați de măsurile introduse de guvernul condus de Bolojan asupra sistemului educațional. Această concluzie provine dintr-o consultare care a durat și la care au participat peste 35.000 de profesori și membri ai personalului auxiliar, majoritatea fiind parte din FSLI, dar incluzând și angajați din Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret”, conform reportajelor publicate de Mediafax.
Rezultatele consultării, prezentate recent de edupedu.ro, relevă faptul că între 86% și 87% dintre cadrele didactice și personalul auxiliar percep măsurile implementate în educație ca având un impact advers semnificativ asupra activității lor. O mică proporție a celor chestionați a apreciat efectele ca fiind neglijabile. „Aceste răspunsuri subliniază clar că o majoritate covârșitoare a angajaților din educație simte presiunea măsurilor recente ca având un impact major asupra activității și a securității lor profesionale”, au susținut reprezentanții FSLI.
Pe lângă acestea, rezultatele consultării arată o susținere largă pentru declanșarea unei greve generale în sistemul de educație. Aproximativ 77% dintre participanți sunt de acord cu această formă de protest. „Din această cauză, intenționăm să demarăm un referendum pentru protest în martie, coincizând cu simulările examenelor naționale, urmat în luna aprilie de un alt referendum care va viza protestele din perioada de final a anului școlar”, a declarat Simion Hăncescu, liderul sindical.
Un alt sondaj realizat de Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret” a arătat că peste 74% din cadrele didactice sunt pregătite să participe la proteste. În ceea ce privește momentul pentru declanșarea acestor acțiuni, majoritatea profesorilor preferă ca greva să aibă loc în luna martie 2026, în timpul simulărilor naționale, sau în luna iunie 2026, înainte de încheierea anului școlar.
Ceva important de menționat este că, în rândul respondenților, majoritatea sunt cadre didactice, în timp ce personalul auxiliar și cel administrativ sunt mai puțin reprezentate. Cele mai multe răspunsuri provin de la profesori cu vârste cuprinse între 46 și 55 de ani, ostentativ se observă că aproape două cincimi din totalul respondenților se încadrează în această categorie, iar cei cu vârste între 36 și 45 de ani constituie aproape o treime din participanți. Profesorii mai în vârstă, între 56 și 65 de ani, reprezintă 17,8% din total, iar tinerii sub 35 de ani sunt mult mai puțini.
Nemulțumirile exprimate de profesori sunt în strânsă legătură cu modificările aduse prin Legea 141/2025, care au provocat perturbări semnificative în activitatea educațională, incluzând comasarea mai multor școli și eliminarea funcțiilor a aproximativ 900 de directori și membri ai echipelor de management. Începând cu 1 septembrie 2025, norma didactică a fost crescută, având impact asupra numărului de elevi per clasă, unde la liceu pot fi acum până la 34 de elevi, în comparație cu 26 anterior. De asemenea, fondul de burse pentru studenți a fost redus cu 40% până în 2028, iar indemnizația de hrană a fost plafonată la 347 de lei pe lună pentru angajații cu salarii nete de până la 6.000 de lei. Tariful pentru plata cu ora a fost diminuat cu 50%, iar directorii care au rămas în funcție nu mai pot combina plata cu ora și au o obligație de predare de până la 40 de ore lunar.
Ca reacție la evoluția negocierilor cu autoritățile, cadrele didactice iau în calcul diverse forme de protest, inclusiv greva generală, boicotarea simulărilor și examenelor, refuzul de a desfășura activități suplimentare sau neîncheierea situației școlare, toate acestea având scopul de a sublinia nemulțumirea crescândă din sistemul educațional.
