Uniunea Europeană pronunță amână finalizarea autostrăzii Sibiu–Pitești până în 2030
Conform unui raport recent emis de Curtea de Conturi Europeană, finalizarea autostrăzii A1, conectând Bucureștiul de Nădlac, se preconizează a fi imposibilă înainte de anul 2030. Această concluzie vine ca urmare a întârzierilor semnificative și a complicațiilor birocratice care continuă să frâneze progresul proiectului.
Auditorii europeni au menționat în mod specific că anumite porțiuni ale drumului, în special tronsonul Sibiu–Pitești, nu au fost planificate corespunzător. Procesul de consultare a celor implicați în acest proiect s-a dovedit a fi ineficient, ceea ce a dus la stagnarea lucrărilor.
În prezent, costurile totale ale lucrării sunt estimate la 7,3 miliarde de euro. Totuși, datorită lipsei de planificare adecvată, unele secțiuni ale autostrăzii sunt încă nefinalizate, iar întârzierile acumulate ating o valoare alarmantă de opt ani. Această situație nu reprezintă doar o problemă de infrastructură, ci și o amenințare la siguranța rutieră, generând ambuteiaje și crescând riscurile de accidente, inclusiv coliziuni frontale.
Auditorii subliniază că utilizarea fondurilor europene, esențiale pentru progresul acestor proiecte, nu a fost gestionată eficient. De exemplu, tronsoane precum Lugoj–Deva nu sunt utilizate optim, iar erorile de conectare s-au transformat în pierderi semnificative de cofinanțare, ce se ridică la milioane de euro. În acest context, Curtea de Conturi Europeană recomandă Comisiei Europene să implementeze măsuri mai stricte de supraveghere, să realizeze analize mai detaliate înainte de a acorda finanțările și să-și folosească instrumentele disponibile pentru a planifica mai eficient megaproiectele de infrastructură.
Raportul respectiv reprezintă o actualizare față de analiza precedentă din 2020, incluzând o evaluare a opt megaproiecte de transport din Uniunea Europeană, cu un cost total estimat de 54 de miliarde de euro. Auditorii observă o tendință îngrijorătoare, cu întârzieri medii de 17 ani și creșteri de costuri ce ajung până la 82% comparativ cu estimările inițiale. Concluzia este că rețeaua centrală TEN-T nu va fi realizată până în 2030.
Diverse elemente externe au contribuit la aceste întâmplări, inclusiv pandemii, conflicte armate, cerințe normative în continuă schimbare și dificultăți tehnice. Deși aceste provocări sunt evidente, Comisia Europeană nu a utilizat în mod adecvat instrumentele juridice disponibile pentru a solicita explicații în legătură cu întârzierile semnificative. În acest sens, Curtea de Conturi recomandă îmbunătățirea rolului coordonatorilor europeni și o monitorizare mai riguroasă a viitoarelor proiecte de infrastructură, pentru a se asigura respectarea termenelor și utilizarea corectă a fondurilor europene.
