Prognoză sumbră: populația României ar putea scădea la 14 milioane
Într-o analiză îngrijorătoare, specialiștii subliniază că România se confruntă cu o scădere dramatică a populației, care ar putea ajunge la doar 14 milioane de locuitori până în anul 2080. Migrația masivă și absența unor politici eficiente de încurajare a natalității sunt factori decisivi în acest trend descendent. Acest fenomen nu afectează doar marile orașe, ci și județe precum Sibiu, unde nașterile au atins niveluri alarmant de scăzute.
Având în vedere că în anul 1990 în județul Sibiu se înregistrau 6.215 nașteri, estimările indică o scădere la aproximativ 3.363 nașteri în 2024, ceea ce este aproape o jumătate față de perioada de vârf. Mai grav este faptul că municipiul Sibiu a raportat pentru prima dată sub 1.000 de nașteri, la cifra de 929, iar Mediașul a înregistrat doar 217 nașteri. Aceasta tendință reflectă o problemă demografică tot mai acută ce afectează întreaga țară.
Conform unei analize demografice realizate de Institutul Național de Statistică (INS), se conturează trei scenarii pentru viitorul demografic al României. Primul, cel pesimist, preconizează o scădere de 4,6 milioane de locuitori, echivalentul unei pătrimi din populația actuală. Scenariul intermediar indică o reducere de 3,4 milioane de persoane, iar cel optimist sugerează o scădere cu 1,9 milioane. Totuși, indiferent de varianta adoptată, declinul populației este inevitabil, cu proiecții de scăderi cuprinse între 10% și 25% până în 2080.
Cauzele scăderii natalității
Specialiștii numesc migrația și lipsa politicilor publice eficiente ca principalele cauze ale declinului natalității. Tot mai multe femei amână sau renunță la reîntemeierea unei familii, iar vârsta medie la prima naștere continuă să crească. În acest context, sistemul de sprijin pentru familii apare ca insuficient, descurajând cuplurile să își extindă familiile.
Datele Eurostat accentuează și un alt aspect: în ciuda scăderii generale a natalității, a crescut semnificativ proporția copiilor născuți din mame de altă naționalitate. Astfel, în 2021, 10.800 de copii, reprezentând aproximativ 5% din totalul nașterilor, au avut mame cu cetățenie non-UE, comparativ cu doar 1.300 în 2013. Între 2020 și 2024, s-au născut 16.000 de copii din mame cu cetățenie non-UE, ceea ce sugerează o diversificare a populației, dar și evidențiază o scădere în rândul populației autohtone.
România în context european
Comparativ cu alte țări europene, România se situează la o rată a natalității de 9,4 nașteri la 1.000 de locuitori, un număr ușor peste media europeană de 8,7. Cele mai ridicate rate ale natalității sunt înregistrate în Cipru (11,2), Franța (10,7), Irlanda (10,5) și Suedia (10,0), în timp ce țările cu cele mai scăzute rate sunt Italia (6,7), Spania (6,9) și Grecia (7,3).
Consecințele pentru societate și economie
Declinul natalității va avea repercusiuni profunde asupra structurii populației și a sistemelor sociale din România. Pe termen mediu și lung, se preconizează un dezechilibru între populația activă și pensionari, punând o presiune considerabilă asupra sistemului de pensii, infrastructurii educaționale și forței de muncă. Specialiștii trag un semnal de alarmă, afirmând că fără măsuri coerente pentru stimularea natalității, România riscă o criză demografică severă, ce va afecta economia și societatea în mod fundamental în decadelor ce vor urma.
More EV News
Sursa: www.oradesibiu.ro/2025/12/03/prognoza-sumbra-populatia-romaniei-ar-putea-scadea-la-14-milioane/
